Doi investitori primesc licențe de exploatare ape minerale sau terapeutice în județ

Doi investitori primesc licențe de exploatare ape minerale sau terapeutice în județ

Două companii, una din Cluj și una locală, sunt pe cale să obțină licențe de exploatare a apei minerale naturale, respectiv terapeutice, în județul Bistrița Năsăud. Solicitările lor sunt în procedură de aprobare la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Peste 100 de alte izvoare rămân neexploatate.

Firma IL VA SRL, înregistrată în Cluj-Napoca, îi are ca asociați pe Ionel Ureche și Alexandru Țermure, și se ocupă cu „producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate.” Activitate zero, în ultimii ani. Societatea vrea să exploateze un izvor din raza localității Recele. Țermure are mai multe afaceri în județele Cluj și Arad, în special în viticultură. Cea de-a doua companie care va avea licență pentru ape minerale terapeutice este bătrâna Hebe SA, care vrea să exploateze un izvor din perimetrul stațiunii.

Ce licențe avem în prezent?

Până în acest moment, în județ exista o singură licență de exploare – orașul Sîngeorz-Băi, pentru Izvorul 6, apă terapeutică – și o singură licență de exploatare, compania ANCO SRL, pentru izvorul 2 din Anieș, apă minerală naturală. Compania ANCO nu mai există însă, fiind ștearsă din evidențele Registrului Comerțului. Firmele care îmbuteliază și comercializează în prezent apă în județ (sunt câteva cazuri) o fac fără licență, folosind denumirea „apă de masă”. Această apă poate proveni inclusiv de la robinet, spun surse din Direcția de Sănătate Publică, și, în concluzie, nu poate fi categorisită ca apă minerală naturală.

 Salba de izvoare documentată de Lumea Satului

Potrivit unui documentar realizat în 2013 de revista Lumea Satului, zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud este împânzită de izvoare cu apă minerală. Peste 100 de astfel de izvoare, pe raza a 52 de localități bistrițene, au ape carbogazoase, clorosodice (sărate), sulfuroase, care ar putea trata o mulțime de afecțiuni. În amonte de satul Șendroaia, în Munții Țibleșului, este un astfel de izvor despre care sătenii spun că apa este bună pentru boli gastrointestinale şi afecţiuni hepatobiliare. Tot în apropierea satului Şendroaia se mai găseşte un izvor cu apă minerală numit de săteni „Izvorul din pădure“. Aici găsim o apă carbogazoasă cu concentraţii mari de calciu, clor, sodiu şi magneziu. Şi la Fiad întâlnim un izvor numit de localnici „Izvorul Mesteacăn“, ce are un debit foarte mare. Este o apă cu concentraţii sodice, calcice şi magneziene ce tratează afecţiunile gastrice şi bolile de nutriţie. La circa 9 kilometri de centrul comunei Romuli se află locul numit de săteni „Zăvoaiele borcutului“. Urcând pe un drum forestier pe Valea Strâmbă găsim un loc cu numeroase izvoare de ape minerale. Izvorul din Zăvoaie are un debit de 3.000 de litri în 24 de ore şi o mineralizare de 5.242 miligrame pe litru. Oamenii locului spun că apa de aici ajută la anemiile pronunţate din corpul omenesc. La nici 100 de metri de acest izvor întâlnim nu mai puţin de şase surse de apă cunoscute ca fiind „Izvoarele din pădure“. Apele sunt carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice şi toate sunt captate în fântâniţe din lemn sau chiar în scorburile unor copaci.

La Parva întâlnim un izvor de apă minerală care, în trecut, era îmbuteliată şi exportată în Franţa, Norvegia şi Statele Unite ale Americii. Izvorul Carpatia este denumit, având o apă carbogazoasă, bicarbonatată, calcică, magneziană cu o concentraţie de brom de 2,5 miligrame pe kilogram. Tot pe raza comunei bistriţene Parva, se mai găsesc alte numeroase izvoare de apă minerale, pe pârâul Valea Vinului şi pe malul drept al Râului Rebra, în amonte de localitate. Maieru este o altă comună din Bistriţa-Năsăud unde sunt astfel de izvoare de apă minerală. La Caba, în scorbura unui copac întâlnim un izvor despre care localnicii spun că e numai bun pentru astenii nervoase şi hipertiroidii uşoare. De asemenea în Anieş, un sat ce face parte din comuna Maieru, este binecunoscut izvorul de la şosea. Sătenii spun că unii dintre localnici s-au vindecat total de diabet după ce au băut apă minerală din acest izvor. Izvorul de la Putinei, cel de la Brigada Silvică, cele de la Târşa şi Valea Secii sunt alte locuri unde din pământ izvorăsc în voie ape minerale. Şi pe raza comunei Rodna sunt zeci de izvoare cu apă minerală, cele mai cunoscute fiind Fântâna de la Filipoi, unde este chiar o fântână în care găsim apă minerală, apoi izvoarele Horia, Szilaghi, Valea Frumoasă, Valea Ursului, Ştenţăloaia, Pipirigi, Găunoasa, Şteţ şi multe altele. Bolile de rinichi şi cele ale stomacului sunt tratate cu succes de către localnici. În comuna Şanţ o altă salbă de izvoare ascunse pe văi şi cunoscute de localnici vindecă boli ale aparatului urinar, dar şi ale aparatului digestiv. Valea Ilvelor are şi ea zeci de izvoare cu apă minerală care alină setea celor aflaţi la munca din câmp, iar apele sărate, cu zecile pe raza judeţului, sunt folosite de gospodine ca saramură în păstrarea verzei ori a slăninei obţinute de la porcii sacrificaţi iarna. Cele mai cunoscute izvoare cu apă minerală sunt totuşi cele de la Sângeorz-Băi, unde vin anual sute de turişti pentru a face cură cu apă minerală. Sunt opt izvoare cu calităţi curative ce au un conţinut de dioxid de carbon care variază de la o sursă la alta.

Categorii Local

Despre autor