Inovația, motorul oprit al economiei românești – de Emanoil VICIU

Inovația, motorul oprit al economiei românești – de Emanoil VICIU

 

Știm că în Geneza 23, 24 spune așa: “Dumnezeu a creat lumea după chipul și asemănarea Lui și a dat-o omului să o stăpânească cu tot ce este în ea, pâmântul, cerul, apele și vietățile”. Acest pasaj din Geneza ne transmite câteva informații foarte importante. În primul rând că Dumnezeu ne-a trasmis nouă, oamenilor, ceva din acea revelație divină a creației. Făcându-ne după chipul și asemănărea Lui, noi avem acea revelație divină a creației. A doua este că ne-a dat în stăpânire pământul cu tot ce este pe el, a stăpâni înseamnă foarte mult: responsabilitate, creativitate, dezvoltare. Acest pasaj ne arată foarte bine care este rolul nostru ca oameni pe pământ: prima dată este un rol creativ, trebuie să creăm.

Și acum, să revenim în zona laică, unde aș dori să îl citez pe președintele Obama, care spunea așa: “Națiunile care vor investi în inovație vor fi națiunile care vor stăpâni economia mondială”. Plecând de la aceste două concluzii, putem vedea că, de fapt, creația este foarte importantă în viața noastră, dar și în economie, în dezvoltarea unei țări, a unei națiuni, a globului ș.a.m.d. și vedem acest lucru în fiecare zi. Ce avem noi, în România, sau mai bine zis ce nu avem?

În primul rând nu avem o strategie clară, națională, în dezvoltarea cercetării și învățământului în acest domeniu, în dezvoltarea creației. Nu înțelegem bine la nivelul națiunii și la nivelul conducătorilor noștri ce înseamnă acest lucru. Acest lucru se vede foarte bine dacă citim programul de dezvoltare a cercetării și a învățământului în domeniul creației până în 2020, pe care, după ce l-am citit, aș vrea să spun un singur lucru: nu comentez. De ce spun acest lucru?

În primul rând, dacă ne uităm la valorile care sunt investite în cercetare și creație în lume, observăm că țări ca Statele Unite ale Americii investesc în cercetare peste 500 de miliarde de dolari, Coreea de Sud – 200 de miliarde, Japonia peste 150 de miliarde, Europa, cu Germania – peste 180 de miliarde și România care va investi în 2020 – 0,6 miliarde.
A doua problemă este numărul de invenții, care la nivelul României este de 1,8 invenții la 1 milion de locuitori, de zeci de ori mai puțin decât Coreea de Sud, Europa, Japonia sau Statele Unite ale Americii. România își propune ca, în 2020, 282 de cercetători să creeze o inovație, comparativ cu 43 câți sunt implicați în crearea unei inovații în Coreea de Sud.
Dacă nici obiectivele pe care ni le propunem noi nu sunt un pic mai ambițioase, un pic mai îndreptate în direcția dezvoltării acestui segment, nici rezultate nu pot să fie spectaculoase.

Soluția este ca mediul de business să investească mult mai mult în cercetare și inovație. E adevărat, este destul de greu să creezi o firmă creativă pentru că atunci când vrei să creezi o firmă creativă tu, ca investitor și/sau manager trebuie să înțelegi, să accepți și să promovezi acest concept. Apoi, trebuie să aloci resursele necesare care nu întotdeauna sunt puține pentru a dezvolta o astfel de firmă. Un lucru foarte important este să creezi cultura necesară a societății de firmă creativă, crearea acestei culturi este un element extraordinar de important, de care nu se vorbește foarte mult la noi în România. Trebuie ca toți angajații să accepte conceptul creativ, să-l adopte, să-și dorească implementarea lui și, în acel moment, toată lumea începe să se gândească mult mai mult la a face ceva nou. Într-o astfel de firmă, toată lumea trebuie să știe povestea ei, acea poveste credibilă creată de fondatori care să farmece angajații, să îi facă să lucreze mai mult, să fie mândri. Apoi, trebuie să îți creezi un brand pe piață. Un alt element care definește o firmă creativă este adaptarea structurii organizatorice. Ultimul, dar nu ca importanță, este alocarea de resurse pentru pregătirea profesională și pentru pregătirea de profesioniști.

Desigur, există și impedimente. Poate cel mai mare este timpul de la crearea produsului și până când acesta îți întoarce banii investiți. Această perioadă trebuie să o finanțezi. În plus, sursele financiare de cele mai multe ori depășesc previziunile inițiale și trebuie să ai în vedere tot timpul acest lucru.

Nu este însă un proiect de viitor mai bun pentru orice companie decât să investească în acest concept de inovație, care aduce cu sine o valoare adăugată mare a produselor și serviciilor create.

 

Emanoil Viciu este fondatorul grupului Teraplast SA și unul dintre cei mai proeminenți oameni de business ai Bistriței. În prezent, dezvoltă la Cluj, împreună cu Iris, fiica sa, un centru de design de produs, o afacere bazată pe inovație. În paralel, Emanoil Viciu derulează și alte afaceri de succes și este investitor pe bursele internaționale.

 

 

Categorii Opinie

Despre autor