ANALIZĂ: Bistrițenii fac PIB mare, cu salarii mici. Cum explică specialiștii această anomalie?
O analiză recentă a Profit.ro demonstrează că salariile bune sunt concentrate în județele cu multe companii mari. Paradoxal, în Bistrița-Năsăud situația nu se confirmă. Județul nostru e pe locul 23 la numărul de companii considerate mari și la PIB, dar pe antepenultimul la salarii. De ce?
După numărul de companii mari, județul nostru este pe la mijlocul clasamentului, pe locul 23, cu 23 de afaceri “mari” (venituri de peste 14 mil. euro – barem stabilit de autorii studiului n.n.). Un loc onorabil, ținând cont de dimensiunea județului, de poziția geografică, de numărul locuitorilor, de migrația masivă a acestora etc. Avem un PIB pe cap de locuitor de 7.470 euro, peste Bacău, Galați, Satu Mare, Suceava, Neamț, ceea ce ne așează tot pe locul 23 la nivel național. Salariul mediu net în Bistrița-Năsăud este însă de numai 2.071 lei, al treilea loc din coada clasamentului, având în spate doar județele Harghita (2.046 lei) și Vrancea (1.999 lei). Întrebare: cum e posibil ca județe care au un PIB pe cap de locuitor mult sub Bistrița-Năsăud să aibă salariul mediu net mult peste? Exemple: Teleorman – PIB 6.146 euro / salariu 2.162 lei; Botoșani – PIB 5.280 euro / salariu 2.172 lei; Olt – PIB 6.348 euro / salariu 2.316; Vaslui – PIB 4.934 euro / salariu 2.137. În același timp, județele date ca exemple au mult mai puține companii considerate mari (Teleorman 16, Olt 14, Vaslui 7). O surpriză este județul Sălaj, pe care bistrițenii l-au considerat mereu “ruda mai săracă” din vecinătate, care, cu numai 8 afaceri mari, are PIB pe cap de locuitor de 8.191 euro și salariul mediu net de 2.190 lei. Tot în vecini, Clujul are PIB-ul aproape dublu (12.920 euro) și salariul de 3.115. Nu mai vorbim de Alba, care tot cu 23 de companii mari, ca și Bistrița-Năsăud, are PIB-ul 11.770 euro, suflându-i Clujului în ceafă, și salariul 2.390 lei.
De ce Bistrița-Năsăud, la un PIB rezonabil, are salarii printre cele mai mici, desi rata șomajului este printre cele mai reduse din țară?
Realitatea bate statistica. Bistrițenii au mai mulți bani decât câștigă. De unde?
Consultantul financiar Iulius Dumitru, managing partner al platformei de consultanță IDEAS și vicepreședinte al Asociației Bistrița Business Club, vede trei posibile explicații pentru această aparentă anomalie. “Ca să înțelegem mai bine situația, trebuie să avem în vedere ce înseamnă Produsul Intern Brut (PIB). Acesta reprezintă suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, ca și câștigurile din export ale companiilor, din care se scad cheltuielile pentru importuri. Formula PIB = consum (public și privat) + investiții + exporturi – importuri. PIB este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Desigur, acesta se poate calcula și la nivelul unui județ. Din punctul meu de vedere, un județ poate avea un PIB mărișor dar salarii mici, cum e cazul în Bistrița-Năsăud, în câteva situații punctuale: există acolo companii mari care fac export masiv și plătesc salarii mici, pe motiv că acei angajați au productivitate scăzută; există mai predominant decât în alte județe fenomenul salariilor la gri în mediul privat (bani care sunt scoși sub o formă sau alta tot din firme, care contribuie la PIB, dar nu se regăsesc oficial în salarii); există o populație consistentă în diaspora, care trimite bani acasă, bani care se regăsesc în consumul intern (deci și în PIB), dar nu se regăsesc în salarii. Opinia mea este că județul Bistrița-Năsăud se regăsește în toate cele trei situații și de aici, iată, diferența în comparație cu alte județe. Ar fi de interesant de văzut o statistică cu consumul total pe cap de locuitor în Bistrița-Năsăud, în condițiile unui salariu mediu net foarte mic. Cred că am avea o surpriză majoră, cheltuim, de undeva, mult mai mulți bani decât avem din salarii. Am fi foarte sus într-un top național la acest capitol” crede consultantul Iulius Dumitru.
