Avem curaj să-l adoptăm pe Dracula sau rămânem la Clopul cu pană de păun?
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud reia în acest an procesul de construcție a unui brand pentru județ și a alocat 200.000 lei în acest sens. Subiectul era în vogă și în toamna lui 2016, existând chiar șase oferte depuse. Suma bugetată atunci era de 120.000 lei, dar achiziția a fost blocată.
Potrivit bugetului propus pentru 2018, Consiliul Județean (CJ) va achiziționa servicii de creație și producție “pentru realizarea constructului de brand” în valoare estimată de 200.000 lei. În principiu, dacă nu s-a schimbat nimic în viziunea conducerii CJ, se urmărește realizarea unui manual de identitate vizuală, inclusiv cu logo și slogan, producția unui film de prezentare a județului în limba engleză și construcția unui portal cu hărți interactive, care să arate oportunități de investiții sau posibilități de petrecere a timpului liber.
Mureșul ar fi vrut să împrumute puțin mitul lui Dracula
Alte județe au depășit deja această etapă (ex. Brașovul, Maramureșul), altele încă lucrează la proiect (ex. Timișul, Mureșul). Județul Mureș, de pildă, a făcut în 2015 o amplă dezbatere pe tema brandului local, unde i-a invitat printre alții și pe sociologul (bistrițean) Vasile Dâncu – care a realizat chiar un sondaj prin institutul său de cercetare – sau pe Dacre Stoker, strănepotul lui Bram, cel care a creat mitul contelui Dracula. De altfel, Stoker vizitase și Bistrița-Năsăud, cu câteva luni înainte, și a concluzionat că județul nostru ar putea profita enorm de pe urma mitului Dracula, dacă ar exista voință. Deși castelul contelui a fost poziționat de străbunicul său în Borgo Pass (Pasul Bârgăului), locația exactă este chiar la granița cu județul Mureș – poate chiar pe teritoriul Mureșului de azi, a spus Stoker după mai multe incursiuni în teren. Și, iată, mureșenii s-au grăbit să-l asculte și să-l adopte pe Dracula, după ce și brașovenii și sighișorenii profită financiar de decenii de pe urma acestei legende. Bistrițenii au mers înainte cu Festivalul Usturoiului, un eveniment reușit, dar mai degrabă o aluzie la povestea strigoiului care are milioane de fani în toată lumea.
Clopul cu pană de păun sau Dracula?
Ce va alege reprezentativ Bistrița-Năsăud, ca să-i fie imagine principală de acum încolo, având în subsidiar, desigur, “branduri” precum Colibița, Rebreanu, Coșbuc, Sângeorz-Băi, Peștera Tăușoare, Cetatea, struțul, mărul etc? Unii specialiști în turism consultați de BistritaBusiness.ro susțin la unison că e momentul ca județul să-și asume unul dintre cele mai puternice branduri din lume: – Dracula – și să-l exploateze la maximum. “E un noroc chior să fii parte din această legendă uriașă și să nu ști să profiți. Mult mai mulți oameni au auzit în lumea asta de Dracula decât de România, iar Transilvania este faimoasă tot datorită contelui. Munții aceia ar trebui să colcăie de turiști japonezi și americani, Bistrița-Năsăud ar putea fi unul dintre cele mai vizitate județe din țară. E nevoie însă de voința administratorilor județului să și-l asume pe Dracula, de investiții în infrastructura turistică și de o strategie de promovare globală. Nu e nimic ce nu s-a mai făcut, iar șansele de reușită sunt mari, pentru că Bram Stoker a pus degetul aici, pe munții Bârgăului, nicăieri în altă parte din lumea asta. Dracula Land, dacă țineți minte proiectul de odinioară al ministrului Agathon, ar trebui realizat în următorii ani în zona Tihuța. Un parc de distracții tematic. Cred că sunt și bani europeni pentru toate astea, dar când vrei să faci ceva banii nu mai sunt o problemă în ziua de azi. Iei un credit și faci. Și ei se vor întoarce înzecit, pentru că Dracula vinde bine. Sigur, există și preconcepții, unii – poate mai bisericoși – nu vor să promoveze județul sub eticheta unui vampir, dar ei trebuie să înțeleagă că e o chestiune de business care poate aduce zonei o dezvoltare la care nici nu visăm. Nu asta ne dorim? În ce secol trăim?” spune unul dintre cei consultați de noi.
Rămâne ca instituția Consiliului Județean să demareze procesul de achiziție, iar ofertanții să vină cu propuneri concrete. Decizia, în final, o va lua, desigur, beneficiarul, în numele locuitorilor din județ.
