Constructorii bistrițeni acuză blocaje mari la încasări de la stat. Unde sunt banii?

Mai multe companii de construcții din Bistrița-Năsăud se plâng de întârzierea serioasă a plăților pentru lucrările realizate prin PNDL, prin AFIR, FDI sau alte programe și instituții guvernamentale. Ca să supraviețuiască, firmele fac credite, iar profitul nu ajunge pentru dobânzi. Cine e de vină?
Antreprenorii bistrițeni, care au preferat să rămână anonimi ca să nu-și atragă pe cap mai multe probleme, reclamă un haos total în gestionarea acestor proiecte pe parcursul anului 2020.
De ce fac licitații, dacă nu sunt bani?
“Confirm această situație. Avem lucrări finalizate și facturi emise și de o jumătate de an în unele situații. Între timp, noi am plătit la stat taxele aferente, ca și cum am fi încasat banii. Mergem către beneficiari, către primăriile de comune, și primarii ridică din umeri. Cred că ne lovim de o vină dublă. Pe de-o parte, beneficiarii noștri, primăriile în special, au promovat oameni incompetenți în anumite poziții. Dosarele noastre, facturile noastre, se rătăcesc de prea multe ori prin sertare și nu ajung la instituția care trebuie să facă plata. Specialiștii aceia falși din subordinea unor primari au o singură viteză: marșarier. Sunt angajați în posturi călduțe, cu salarii bune, sigure, și, mai presus de toate, au tot timpul din lume să își rezolve problemele personale în orele de serviciu. Pe de altă parte, există o parte din vină la cei care gestionează banii la București. Noi nu știm niciodată sigur: sunt sau nu sunt bani pentru acea lucrare? Nu vedeți? Se scot la licitație lucrări de milioane multe de euro pentru care nu există surse de finanțare! Noi, constructorii, avem de ales: ne asumăm riscul să mergem la licitație în speranța că va apărea și finanțarea ulterior, sau stăm acasă… E o situație absurdă, care ar trebui să înceteze. Să se facă lumină în buget, să se știe ce bani au și ce pot finanța cu ei. În cazul nostru, am înțeles că unele dintre lucrările publice vor intra în conservare, pentru că nu există resurse pentru a le continua sau pentru că ele sunt considerate acum, după alegeri, inoportune. Și noi, constructorii, ce vină avem aici?” – a spus, pentru BistritaBusiness, un antreprenor din construcții, cu peste 100 de angajați.
Așa susținem capitalul românesc?
Un al doilea constructor, cu cca. 200 de angajați, confirmă: “Dacă stăm și privim la televizor pare să nu fie așa de gravă situația. Ni se spune că sunt fonduri pentru plăți, proiectele se derulează normal, credite de ajutor pentru firme se dau, șomajul tehnic se plătește la termen etc. Dar astea sunt doar la televizor, realitatea este alta, iar noi cei implicați în aceste contracte cu statul o simțim pe propria piele. Un exemplu concret, în firma noastră, proiect pe FDI (Fondul de Dezvoltare și Investiții). Am câștigat o licitație la o primărie. Primăria a semnat contractul de finanțare cu Guvernul României. Noi am semnat execuția cu Primăria, știind că sunt bani și proiectul e solid. Între timp, fiind o lucrare mare, am renunțat la a merge la câteva licitații, știind că avem de lucru. Am început proiectarea, pe care am predat-o Primăriei. După proiectare, am aflat că proiectele prin FDI se blochează, iar Guvernul refuză să le mai finanțeze. Nu e absurd? În condițiile acestea o să fim nevoiți curând să restrângem activitatea, să trimitem angajații în șomaj și să lăsăm șantierele începute și nefinalizate. Un alt exemplu, pe PNDL: exista până acum câteva zile o procedură potrivit căreia dacă ai emis factură pe o bucată din lucrare, conform graficului, până nu încasezi banii respectivi nu mai poți emite o altă factură, deși tu ai terminat un alt tronson. În felul acesta am fost ținuți în șah. Ei nu au plătit, noi nu am mai putut factura. Măcar dacă ne-ar fi transmis ministerul că nu sunt bani pentru lucrări, să nu ne apucăm de ele. Așa era acum 2-3 ani. Acum, dimpotrivă, a sosit de la Guvern o adresă, prin primăvară, la primării și la firmele contractante, care ne încuraja să nu oprim lucrul din cauza COVID, pentru că vor face plăți. De subliniat că aceste proiecte nu pot fi executate de orice firme de construcții, trebuie să acumulezi o anumită experiență tehnică și să ai o capacitate financiară, să ai resursele umane necesare și un parc serios de utilaje. Când te legi de un astfel de contract cu statul știi că este posibil sa apară blocaje și îți asumi susținerea financiară a lucrării pentru o lună, două, chiar trei, dar mai mult de atât este peste capacitatea oricărui constructor cu capital românesc. Toți vorbesc de protejarea capitalului românesc. În domeniul nostru nu am simțit încă asta. Unele licitații sunt astfel făcute încât să nu se încadreze decât firme mari internaționale, care însă au în România un birou și 4-5 angajați. Atât. Iar firmele românești merg apoi și execută lucrarea în subantrepriză, la prețuri de mizerie.“
Poate prefectul sau vreun parlamentar aude…
Un al treilea constructor important din județ, întrebat de BistritaBusiness.ro cu privire la aceste situații, a confirmat întrutotul. “Ce să vă spun. Probleme sunt și la PNDL și la proiectele prin AFIR și la altele. Sunt lucrări la care așteptăm de azi-vară să vină cineva de la AFIR să le verifice, pentru a putea emite facturi. Înțeleg că e pandemie, că nu au oameni, dar totuși…. Noi am alocat resurse financiare și umane pentru acele lucrări. Marja aceea de profit, câtă o fi fost, de 10-20%, se duce către bănci acum, pentru că noi luăm credite, din cauză că nu am încasat. Nu e o situație deloc normală. Dacă întrebăm primarii, spun că nu e treaba lor. Dacă sunăm la București, căutând să vedem unde e blocată problema, ni se spune că nu avem niciun drept să sunăm și că facturile sunt în evaluare. Poate ne aude cineva, poate parlamentarii bistrițeni, poate prefectul – să ceară lămuriri, ca să știm și noi cum stăm și ce avem de făcut. Sumele sunt mari, per total, vorbim de milioane de euro, doar pentru Bistrița-Năsăud!” – a spus constructorul bistrițean.
Constructorii iau credite ca să finanțeze primăriile
Un al patrulea constructor are chiar un proces deschis cu un beneficiar, o primărie din județ, din cauza unei sume mari neîncasate. “Am câștigat o licitație, am semnat un contract, am lucrat un procent bun din proiect și am facturat cca. 4 mil. lei. Asta era în primăvară. Finanțarea era asigurată prin FDI (Fondul de Dezvoltare și Investiții). Teoretic, pentru că până la urmă finanțarea a dispărut! Primăria, cu care avem noi contract, dă din umeri și spune că ne va plăti atunci când va încasa de la București. De acolo, de la centru, niciun semn! Am așteptat mai bine de o jumătate de an, după o sumă foarte mare, 4 mil. lei nu sunt bani puțini. Am acționat beneficiarul în instanță, să vedem ce vor decide judecătorii. Îmi pare rău dacă vor executa conturile Primăriei respective, dar noi nu ne putem permite să finanțăm din banii noștri o primărie cu asemenea sumă. Să își rezolve ei problema cu Bucureștiul, nu suntem noi în măsură” – ne-a explicat antreprenorul. El mai spune că față de alți ani birocrația a crescut foarte mult în relația asta, constructor-beneficiar-minister : “Am ajuns să avem nevoie de 7 semnături pe o factură, de la diverse organisme, înainte de a ajunge la plătitor. Dacă unul din lanțul acesta de semnatari este, să zicem, în izolare din cauza pandemiei, procesul se întârzie cu câteva săptămâni. Nu îmi dau seama dacă e o strategie de la centru, de întârziere a plăților pentru că nu sunt bani, sau de simplă incompetență!”