Daniel Suciu (PSD) : Guvernele noastre de stânga au luat cele mai bune măsuri liberale! PSD a făcut și treaba PNL!
Puțini politicieni au trecut printr-un proces de maturizare atât de accelerat precum Daniel Suciu. Consilier de cabinet parlamentar, apoi deputat, apoi lider al grupului parlamentar PSD, apoi ministru, apoi vicepremier – un traseu de montagne rousse pentru un politician care abia a împlinit 40 de ani. Cum se vede, de aici, viitorul?
Q : Cum a fost traseul de la meseria de jurnalist spre marea politică?
Să știți că mi-a plăcut foarte mult meseria de jurnalist și am învățat multe în acea perioadă. De exemplu, mie astăzi nu îmi face nimeni comunicatele, postările, discursurile, le pregătesc personal. Cum a început? Eram în 2004, întors de la Sibiu de la facultate, în căutarea unui job. Printr-o conjunctură, Radu Moldovan m-a chemat să lucrez la PSD (pe atunci PDSR). L-am refuzat, pentru că aveam alte gânduri, vroiam să fiu jurnalist. În plus, erau la ora aceea în partid niște personaje care mie nu îmi plăceau, gen Viorel Pupeză, șeful filialei. M-am angajat la Mesagerul și credeam că asta o să fac toată viața. Eram în departamentul politic, nu eram un jurnalist comod, am scris critic și despre PDSR și despre alte partide. La un moment dat, nu am vrut să fac niște compromisuri și, la 1 decembrie 2016, am demisionat. Eram șomer. Apoi, m-am întâlnit pe stradă cu regretatul Ioan Szilagy, pe atunci prefect, și care m-a chemat să-i fiu șef de cabinet. De acolo, m-a recuperat Radu Moldovan și m-a angajat consilier.
Q : Mereu ați avut o atracție spre politica de stânga?
Era atunci o modă cu: Jos comuniștii, Jos socialiștii! – un curent foarte tentant pentru tineri. Mereu am simțit însă că politicile de stânga trebuie să însemne altceva. Peste tot în lume, tinerii și intelectualii sunt oameni de stânga. Când a fost să aleg, nu am stat mult pe gânduri, a fost ceva natural. E adevărat, în facultate ne-au trimis să facem campanii electorale, ca să vedem cum e acest exercițiu, și recunosc că am lipit afișe și pentru UFD și pentru PNL și pentru alții. Dar nu am simțit acel fior pentru politica de dreapta. Suna bine, dar grija față de oameni e apanajul partidelor de stânga.
Q : A fost vreodată apăsătoare asocierea PSD = comunism = ciumă roșie?
Am simțit această presiune, erau vremuri când nu era atât de confortabil să fii social-democrat. Îmi aduc aminte de oameni stând în fața sediului și înjurându-ne, sau de lozinci de bine scrise pe geamurile partidului. Dar nu m-am rușinat niciodată, a face politică e o chestiune de asumare! Cu apăsarea asta trebuie să te înveți! Oricum, PSD e azi un partid total diferit de ce era acum 10 ani! Nu e încă partidul acela progresist, modern, întinerit pe care ni-l dorim cu toții, dar lucrăm la el. Cred că reforma începută în partid acum câteva luni, cu noua conducere, ne va duce acolo.
Q : Cum a fost pasul spre București, la 32 de ani?
În 2012 mi-am asumat candidatura pe Colegiul Beclean și zona din jur. Cumva, toată lumea se aștepta să ies deputat, deși aveam nevoie de un scor foarte bun. Am reușit, ajutat de colegii mei și de valul USL. Nu a fost însă un mandat foarte reușit, cred că și pentru că eram foarte mulți parlamentari. Am avut cu USL o majoritate zdrobitoare în Parlament însă nu am știut ce să facem cu ea. Ponta și Crin Antonescu nu au știut și totul s-a năruit! Atfel, am fost disciplinat, nu cred că am lipsit de la o ședință, am fost foarte corect cu colegii mei, am fost chiar curajos, nu m-am ferit să ies la microfon, să îmi spun păsul și chiar să mă cert cu unii.
Q : Al doilea mandat a fost mai reușit?
Complet diferit, a avut de toate! În 2018, la început, surpriză, o parte din colegi au venit să îmi propună să fiu lider de grup al deputatilor PSD. Inițial am fost tentat să refuz, mi se părea că mă depășește. Am acceptat și am devenit cel mai tânăr lider de grup al deputaților PSD după 1989. Apoi a venit poziția de ministru. Într-o vineri, din februarie 2019, conducerea partidului mi-a transmis să mă gândesc și eu cine ar putea prelua Ministerul Dezvoltării. L-am propus pe colegul Alfred Simonis, de la Timiș. Duminică seara a fost o ședință informală a conducerii PSD. Nici nu mă gândeam că sunt luat și eu în calcul. Luni dimineața am fost chemat de conducerea partidului și mi s-a spus că după consultări cu președinții de filiale din țară au decis să fiu eu ministru. Am crezut că e o glumă. Nu mi-au tremurat genunchii, dar știam că e cu totul altceva, știam ce oameni puternici au fost miniștri la Dezvoltare înaintea mea. M-am temut puțin, trecerea în Executiv e o treabă serioasă, dar am luat-o pas cu pas.
Q: Timpul a fost totuși scurt, doar 10 luni…
Mai puțin de o lună, în care nu am dormit, mi-a luat să pricep tot mecanismul ministerului! Stăteam noaptea și citeam despre structurile ministerului, despre mecanisme, despre fonduri europene… Am și adunat o echipă grozavă, poate cea mai tânără din Cabinet, formată din 6 persoane, dintre care 4 bistrițeni. Eram în întârziere cu contractarea pe POR, niciunul din cele 3 mari stadioane promise către UEFA nu pornise la drum, nu aveam bani decât până în iunie pentru șantierele PNDL. Realități preluate, probleme grele. În plus, aveam și niște evenimente mari de organizat la Minister, cu alți miniștri din UE. Rând pe rând, le-am descâlcit. În plus, în primele 3 luni am ajuns și în peste 30 de județe din țară.
Q : Care credeți că au fost principalele realizări din poziția de ministru?
Aș putea enumera rapid cele 3 mari stadioane pentru care am găsit soluții în Guvern, pornind chiar de la un minus de finanțare de 60 mil. euro, proiectul de reabilitare a Cazinoului de la Constanța, plus realizările din județul meu: finanțări pentru UPU SMURD, pentru Secția de Boli Infecțioase de pe Alba Iulia, pentru Baza Sportivă de la Sângeorz Băi, pentru Sala Polivalentă și multe alte…. Am un mare regret… nu am reușit să semnez, înainte să plec, proiectul lui Romocea de la Năsăud, cu Aquaparkul de acolo. Fusesem demis și nu am mai apucat.
Q : Ai simțit și frâne în Guvern, din partea unor colegi?
Am avut frâne, chiar și din partea unui coleg ministru. Am amenințat chiar că demisionez, nu era normal ca niște angajamente pe care le luaserăm să rămână în aer. Apoi, mi-am asumat să semnez documente fără să mai aștept ca funcționarii birocrați de sub mine să le semneze… dacă nu aș fi făcut așa, proiecte precum Cazinoul din Constanța sau Colegiul Liviu Rebreanu de la Bistrița, cu care acum se laudă alții, nu ar fi fost posibile. Au fost și situații în Guvern în care primeam întrebarea: iar Bistrița? Și răspundeam: iar Bistrița! E cumva normal ca un ministru să dirijeze anumite investiții în județul din care provine, e deja o cutumă. Nimeni nu a pus însă la îndoială oportunitatea investițiilor respective.
Q : Ce opinie v-ați format despre colegii Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea?
Viorica Dăncilă și-a dorit mai mult decât avea capacitate să obțină. A căzut în capcana de a crede că președinția celui mai mare partid din România îți adice și voturile simpatizaților acestui partid. A greșit fundamental când a pus partidul acesta și oamenii lui în ipostaza de a fi ridicoli susținând-o la alegerile prezidențiale. Nu trebuia să candideze, un om politic trebuie să simtă când e prea mare pălăria! Când a venit la Bistrița i-am explicat cu toții poziția organizației, însă a insistat să meargă pe acel drum!
Despre Liviu Dragnea… ce să spun. Când devii cel mai demonizat om politic din țară, ceea ce ai făcut bun nu mai contează. A fost un politician foarte abil, dar tentația de a controla absolut tot l-a dus și pe el și partidul într-o ipostază foarte nefericită!
Q : Încheiem un an dificil. Ce ar fi făcut diferit PSD, în condițiile pandemiei?
Trei lucruri majore: întâi, nu am fi făcut niciodată ca milioane de români să se considere ei vinovați de ceea ce se întâmplă, am fi făcut un parteneriat cu populația, i-am fi făcut pe oameni să înțeleagă ce se întâmplă, nu am fi impus măsuri absurde; apoi, nu ne-am fi încăpățânat să nu testăm populația, am fi făcut testare în masă; trei, nu am fi închis la grămadă școlile, pedepsind degeaba multe comunități care au știut să se protejeze. La nivel economic, sunt șocat că Guvernul actual a reușit cea mai mare creștere a împrumuturilor din ultimiii 30 de ani. Povestea că acoperă cheltuieli antamate de PSD nu stă în picioare. PNL guvernează de un an de zile, să nu ne mai povestească de greaua moștenire, să se oprească din văietat și să găsească soluții. Nu vrem în fruntea țării un partid de bocitoare!
În nici un caz nu am fi diminuat bugetul Sănătății cu 23%, cum au făcut ei. Noi nu am fi distrus economia amăgind firmele cu granturi care se consumă în 6 minute.
Unde sunt cei 100 de miliarde de euro împrumutați? Mă întreb unde sunt, pentru că nu se văd nicăieri.
Q : Salariile bugetarilor români sunt mai mari decât cele din privat, situație poate unică în lume. Cum comentați asta?
Este foarte normal să fie așa, pe câteva zone cel puțin, vedeți medicii, sau profesorii. Poate că dacă privim per ansamblu nu e o situație firească, dar PSD a gândit așa: a mărit salariile bugetarilor dar în paralel a creat o sumedenie de facilități fiscale pentru privați, astfel încât salariile celor din urmă să poată crește. Amintiți-vă de facilitățile pentru constructori și pentru cei care angajează absolvenți, ucenici sau persoane peste 55 de ani. Statul venea cu o parte din salariu. Era o întreagă strategie prin care salariile din privat aveau șanse să crească peste cele de la buget. Nu uitați: guvernele noastre de stânga au luat cele mai bune măsuri liberale! PSD a făcut și treaba PNL. Și vom continua acest lucrul, dacă vom ajunge la guvernare.
Q : Cum vi se pare Planul de Reziliență propus de PNL?
Făcut pe picior mi se pare. Cum poți ca din 30 de miliarde euro să propui doar 7 spitale, în situația tragică în care este infrastructura medicală din România? Sau să îți asumi că vei influența în bine viața a 48.000 de elevi… Dar cu restul ce facem? Aceste două cifre m-au zgâriat creier…
Q : Ce inițiative veți avea cu prioritate în cazul unui al treilea mandat?
Am trei lucruri importante în minte: modificarea Legii achizițiilor publice (de ex. să mărim suma care trebuie depusă de cei care fac contestații la licitații, ca să descurajăm puzderia de contestații absurde din prezent); punerea în practică a celor 80 de măsuri de simplificare a accesării fondurilor europene pe care anul trecut eu și cu colega mea Roxana Mânzat le-am agreat cu Comisia Europeană; înființarea Registrului Național al Investițiilor Publice, o platformă transparentă, prin care fiecare cetățean poate să vadă ce investiții publice sunt în derulare.
Q : Ce părere aveți despre colegii dvs. Bogdan Ivan și Ioan Deneș, care luptă din greu în această campanie?
În Bogdan am văzut de la început un excelent lider, un bun organizator, educat la timp și corect. Este foarte harnic și eficient. Nu am nicio emoție că s-ar descurca de minune la București. La 29 de ani ai lui, e unul dintre cei mai tineri candidați din România și cred că reprezintă noua generație a PSD, cea care va transforma complet acest partid.
Despre Ioan Deneș am doar cuvinte frumoase. Și-a făcut datoria cu vârf și îndesat pentru județul nostru, derulând aici atâtea investiții hidrotehnice în timpul mandatului său de ministru. Contribuția sa la Legea Muntelui este și ea majoră. E un om valoros, care și-ar putea continua cu succes activitatea din Parlament.