Dr. Arh. Flavius Muntean: „Prin proiectul de pe Zefirului aducem în Bistrița un concept imobiliar novator!”
Flavius Muntean, bistrițean de origine, este unul dintre cei mai bine cotați arhitecți din Cluj la acest moment, cu foarte multe lucrări valoroase în portofoliu. Doctor în arhitectură, este de peste 20 de ani cadru didactic la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca. În Bistrița, el a mai realizat proiecte de urbanizare, unul reprezentativ fiind PUZ-ul aferent perimetrului urbanistic Calea Moldovei Est (aceasta fiind si zona unde a fost construită și dată ulterior în folosință Galeria Comercială B1 Retail Bistrița), dotările acesteia și ansamblul rezidențial din vecinătate, spațiile de retail hypermarket Kaufland și Lidl, ansamblul imobiliar recent avizat de pe strada Grănicerilor, ansamblul imobiliar Casa Optima (pe Bulevardul Independenței) si alte imobile cu funcțiuni comerciale, de birouri, de locuințe colective sau locuințe individuale construite în perimetrul intravilan al municipiului Bistrița. În interviul următor, Flavius Muntean punctează câteva aspecte ale momentului actual al dezvoltării zonelor rezidențiale de locuințe colective din Bistrița și o reevaluare a ceea ce ar însemna conceptul de “casă” pentru bistrițeni în anul 2022.
R: Domnule Muntean, de ce este diferit ansamblul imobiliar pe care l-ați proiectat pe terenul de pe strada Zefirului, unde a funcționat pana în urmă cu ceva timp societatea TeraPlast?
F.M.: Acest ansamblu se află într-o zonă privilegiată a Bistriței, pe care noi, arhitecții, o încadrăm în categoria zonelor intitulate în limbaj de specialitate prin sintagma „zone de restructurare urbană”. Avem multe exemple în care acest proces de bună practică privind remodelarea completă a fostelor platforme industriale a avut succes. Cele mai la îndemână exemple pot fi identificate chiar în Cluj-Napoca, dacă menționăm ceea ce s-a edificat în urma restructurărilor urbane din situri aparținând fostelor incinte industriale Flacăra, Someșul sau Ursus. Cred că există coordonate similare și premise îndeajuns de favorabile la Bistrița, astfel încât amplasamentul unde a funcționat în trecut compania TeraPlast să poată deveni la rândul său un exemplu de succes în implementarea unui concept urbanistic novator în ceea ce privește o astfel de zonă de tip „insulă de restructurare urbană”.
R: Ce oportunități oferă un astfel de teren?
F.M.: Acest teren, cu o suprafață de circa 2 hectare, a devenit în timp, un activ extrem de valoros, din mai multe motive. Orașul Bistrița s-a dezvoltat în ultimele decenii extrem de rapid, iar acest trend ascendent se menține în concordanță cu alte reședințe de județ din România. Dezvoltatorii imobiliari care au acționat pe plan local în zona rezidențială au achiziționat si urbanizat cu preponderență parcele cu suprafețe de teren adaptate unui buget acordat investițiilor, pentru că probabil până acum fie nu au avut motivația, fie nu au deținut activele sau capitalul dedicate unor ansambluri rezidențiale cu o suprafață desfășurată mai amplă, cu o complexitate și dotări pe măsura acestor investiții, care evident trebuie să fie în rezonanță cu necesitățile și dorințele pieței și ale clienților. Suprafețe de teren intravilan, cu o disponibilitate de minimum 2 hectare, care să beneficieze de utilități complete cum este și în cazul de fața, aflat în dezbatere, nu pot fi identificate nici măcar în Bistrița decât în această fostă zonă industrială. Vecinătățile unui astfel de amplasament sunt pe de altă parte și acestea foarte importante într-o perspectivă de urbanizare pe termen lung, deoarece există suprafețe similare ca suprafață. În acest context și pe un areal mai extins, investitorii, împreună cu administrația locală și cu cei care fac planificarea efectivă, arhitecții și urbaniștii, pot sa dea curs unei gândiri mult mai libere și lipsite de terțe constrângeri de vecinătate, în acest tip de proiecte de restructurare urbană. O astfel de suprafață disponibilă îți conferă o libertate mult mai evidentă de a inova, de a introduce elemente urbanistice noi, de a rezolva cât mai optim circulațiile carosabile și pietonale, de a amenaja spații verzi și plantate și de a crea maxim de confort în utilizare.
R: Este acest proiect o provocare și pentru dvs.?
F.M.: Da, acest proiect este o provocare și pentru mine ca arhitect și aduce cu sine și o mare responsabilitate. E nevoie de maturitate profesională și de o gândire la un nivel cat mai asumat. Am primit din partea investitorilor libertatea de a contura un ansamblu imobiliar cu elemente individualizate și cât mai autentice în Bistrița, chiar dacă acestea se înscriu în linia universală și trendul actual al arhitecturii europene și cred că am reușit. Sperăm că pe acest amplasament se va edifica un ansamblu rezidențial personalizat, cu peste 300 de apartamente, cu acces reglementat și securizat, cu circulație carosabilă exclusiv perimetrală, cu o zonă verde, peluză înierbată și arbori de foioase – de cca. 6.000 mp în incintă – cu dotări aferente, locuri de joacă, creșă, sală/săli de fitness, terase înierbate sau/și piscine pe acoperișul imobilelor. Se intenționează redefinirea pe plan local a conceptului de “locuință”, și depășirea ideii că aceasta poate fi exclusiv un loc cu funcțiunea unui “ansamblu de tip dormitor”. Se dorește realizarea unor facilități care să-i facă pe utilizatori să se simtă privilegiați. Principiul de la care am plecat a fost acela de a separa totalmente traseele de circulație carosabilă de suprafetele amenajate ca spații verzi. În perspectivă, se intenționează conectarea circulației atât dinspre strada Zefirului cât și dinspre drumul de centură al municipiuui, iar acest acces si traseu carosabil să poată prelua de-a lungul perimetrelor și capacități viitoare de trafic, dacă terenurile adiacente se vor mobila cu spații rezidențiale, de business sau comerciale.
R: Un concept de restructurare urbană implică mai mulți factori de decizie nu e așa?
F.M.: Vorbim practic de un angajament într-o triadă: administrație publică locală/instituții – investitori/constructori – arhitecți/echipă de proiect. Toți acești factori trebuie imperativ să conlucreze strâns pentru succesul unui astfel de proiect, care, prin implementare, ar aduce cu sine o schimbare majoră în conceptul locuirii la nivelul actual de dezvoltare a urbei. Principial, consider pe de altă parte, faptul că administrația locală ar putea culege la rândul său beneficii de pe urma implementării acestor proiecte de restructurare urbană care ar facilita dezvoltarea urbanistică în zone relativ extinse, pe baza avizării unor regulamente urbanistice locale mai ușor de gestionat la nivelul unui pachet și ansamblu de reglementări. Comunicarea între administrația locală ca factor de avizare-decizie și investitori sau cei care proiectează ar fi de dorit să fie una eficientă și de o calitate optimă a rezultatelor. Pot să fac trimitere în acest context la un exemplu foarte sugestiv: orașul spaniol Bilbao, pe care l-am vizitat recent. Acum câteva decenii, înainte de anii ‘90, Bilbao era un oraș conectat la ocean, dar gri, uitat, trist, îmbătrânit. Avea însă un potențial imens de dezvoltare. Astăzi, Bilbao este consacrat pe harta lumii ca un punct de maximă atractivitate turistică la nivel mondial, un reper al exemplelor unui exercițiu de dezvoltare urbană, devenit brand ad-hoc și care mai mult, se marketeaza extrem de eficient in circuitelel turistice datorita alegerii inspirate a arhitectului Frank Gehry, autor al prestigiosului muzeu Guggenheim, prezenta unica de autentic si individualitate in arhitectura de pe glob. În Bilbao, se poate releva cu supramasură la fiecare pas faptul că TRIADA anterior menționată a funcționat ireproșabil și a devenit un exemplu de cele mai bune practici. Dacă interesul va prima, coordonatele pozitive ale acestui exemplu ar putea fi implementate cu succes chiar și în orașul nostru!
