Cu toate că prestigioasa companie Goldman Sachs recomandă în continuare cumpărarea acțiunilor Tesla Motors (TSLA), un studiu recent al firmei de investiţii Devonshire Research Group (DRG) pune, însă, sub un mare semn de întrebare sustenabilitatea companiei.
DRG este o firmă de investiţii specializată în prelucrarea datelor (data mining) pentru evaluarea viabilităţii tehnologiilor pe termen lung şi a avantajului competitiv al acestora, după cum se arată în prezentarea de pe site-ul propriu (www.devonshireresearch.com). “Firma Devonshire este ferm convinsă că multe companii din sectorul tehnologic şi investitorii lor intră pe scurtături în cursa pentru construirea şi demonstrarea valorii“, se mai arată pe website-ul DRG, care “este specializată în identificarea companiilor a căror tehnologie este supraestimată şi ale căror competitori au obţinut avantaje de scară insurmontabile“.
Finanțare piramidală?
Analiştii DRG susţin că modelul de finanţare al companiei Tesla Motors prezintă caracteristici similare unei scheme Ponzi sau piramidale, iar printre acestea se regăsesc prezenţa unui “lider vizionar” şi atragerea de capital de la investitori nesofisticaţi, pe baza unor afirmaţii îndrăzneţe cu privire la valoarea produselor.
Astfel, orice pas greşit se poate dovedi fatal, în condiţiile în care nu este nevoie de “intenţii maliţioase” pentru declanşarea unei spirale mortale, ci doar de “ambiţii excesive”. În opinia DRG, utilizarea modelelor de finanţare ale Tesla Motors ar fi prohibitivă altor antreprenori, iar compania are nevoie de “mai mulţi investitori mari care să manifeste o toleranţă mare la pierderi“. Perioada îndelungată de pierderi anuale majore, care a început în 2008, i-a determinat pe analiştii de la Devonshire să scrie că “Tesla nu ar trebui administrată pe baza capacităţii de a genera profit, ci ar trebui să fie transformată, din punct de vedere fiscal, într-o organizaţie non-profit sau religioasă“. Conform datelor de la Yahoo!Finance, Tesla a avut o marjă de profit de -23,9% în T1 2016, în condiţiile unor venituri de 4,25 miliarde de dolari, pe fondul unui flux de numerar operaţional negativ, de -642 de milioane de dolari. Indicatorul PER (Price-Earnings Ratio), estimat pe baza profitului prognozat în anul 2017, este de 66,8 şi indică o supraevaluare semnificativă a acţiunilor TSLA, în condiţiile în care pierderea netă pe acţiune a crescut cu o rată anuală de 74,6% în T1 2016, până la 2,13 dolari în 2017.
Companie experimentală?
Optimismul investitorilor este încă ridicat, chiar dacă analiştii de la DRG consideră că “Tesla nu este o companie care produce automobile, baterii sau o companie tehnologică, ci este o companie experimentală de servicii financiare. Tesla s-a angajat în utilizarea agresivă a reglementărilor contabile, care aminteşte de Enron şi WorldCom“, este concluzia Devonshire, iar “viitorul său este foarte incert“. Cum a funcţionat Tesla până acum? Cu ajutorul numeroaselor subvenţii directe şi a stimulentelor fiscale. Datele de la DRG arată că statul american Nevada a subvenţionat cu aproape 1,3 miliarde de dolari construirea Gigafactory, în schimbul promisiunii că locurile de muncă vor merge către locuitori săi. Aproape 800 de milioane de dolari o reprezintă subvenţiile şi stimulentele fiscale primite din partea Californiei, iar subvenţiile federale au depăşit 300 de milioane de dolari. Ambiţiile excesive despre care scriu analiştii DRG sunt reflectate şi de anunţarea noilor ţinte pentru producţia de automobile electrice, odată cu lansarea Modelului 3, care ar trebui să ajungă la 500.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2018, cu doi ani mai repede faţă de planul iniţial.
“Tesla nu este o companie care produce automobile, baterii sau o companie tehnologică, ci este o companie experimentală de servicii financiare”. – Devonshire Research Group
După cum scria recent Reuters, furnizorii Tesla au fost luaţi prin surprindere de noile ţinte şi orizonturi de timp, considerând că sunt nu doar foarte dificil de atins, ci şi foarte costisitoare. Unul dintre principalele obstacole îl reprezintă deficitul de ofertă pentru materii prime cum sunt aluminiul şi litiul, după cum au declarat analiştii pieţei auto citaţi de Reuters. Unii analiști pun sub semnul întrebării subvenționarea prea generoasă a producătorilor de energie, așa-zisă, verde. Această abordare paguboasă a avut-o și România cu centralele eoliene. Mult mai eficient ar fi folosiți banii dacă s-ar fi investit în cercetare și apoi aplicarea în producție numai atunci când se apropie ca randament de mijloacele clasice de producere a energiei electrice.
Savantul nebun
Nikola Tesla a avut niște idei geniale care, aprofundate și bineînțeles finanțate, ar revoluționa omenirea.
Tesla gândea în termeni globali, voia să capteze pentru folosul omenirii uriașa cantitate de energie aflată între ionosferă – unde se află particulele pozitive – și pământul încărcat negativ, un potențial de 360.000 de volti.
A și inventat mașina electrică în 1931, dar fără baterii. Funcționa cu o antenă care capta energie electrică din eter! J.P. Morgan, J.D. Rockefeller și Henry Ford au fost de-a dreptul înspăimântați. Tocmai din acest motiv companiile de multe miliarde de dolari obținuți tocmai din exploatarea nocivilor combustibili puși de Nikola Tesla pe linie moartă și-au retras sprijinul pe care inițial i l-au acordat. Când Tesla a început construirea Turnului Wardenclyfe, în cadrul proiectului de transmisie de electricitate wireless, J.P. Morgan a făcut tot posibilul să-l împiedice. Ce e mai grav, elita bancară i-a pus și eticheta de „savant nebun”.
Când minte Goldman Sachs?
La doar câteva zile după ce a intermediat majorarea de capital a companiei Tesla și a recomandat cumpărarea acţiunilor, Goldman Sachs a prezentat o nouă analiză, conform unei ştiri Reuters, unde se arată că obiectivele companiei sunt nerealiste, iar producţia realizată până în 2018 va fi, probabil, cu 66% sub ţintă. Cu toate acestea, analiştii Goldman Sachs recomandă cumpărarea acţiunilor TSLA. Compania de la care se aşteaptă “dislocarea” pieţei auto în viitorul apropiat se confruntă, din păcate, pe lângă problemele de “hardware” şi cu cele de “software”. Cotidianul USA Today a publicat rezultatele unui studiu recent, realizat pe baza plângerilor trimise de consumatori către National Highway Traffic Safety Administration, unde se arată că Tesla Motors şi Jaguar Land Rover se află pe primele locuri în ceea ce priveşte numărul defectelor software.
Provocarea lui Musk
Oare va reuşi Elon Musk să treacă peste aceste obstacole, dar, mai ales, să demonstreze că maşinile electrice nu au nevoie nici de cărbune şi nici de subvenţii pentru a deveni o tehnologie viabilă din punct de vedere economic? Sau Tesla Motors se va dovedi, până la urmă, doar o schemă Ponzi ceva mai sofisticată?
“Maşinile electrice sunt, deocamdată, propulsate de cărbune.” – Vinod Khosla – investitor Silicon Valley