Pe ce se sprijină azi economia bistrițeană și cum poate trece la un alt nivel?
Iulius Dumitru / Ideas.ro
Statistica relevă că România se află de câțiva ani pe un val de creștere economică, adăugând 3-5%, mult peste media europeană, în fiecare exercițiu financiar din perioada 2013-2018. La nivel local, județul Bistrița-Năsăud a fost înscris în acest trend de creștere, în ciuda a două mari probleme care afectează potențialul zonei: lipsa unei autostrăzi care să faciliteze transportul mărfurilor și lipsa acută a forței de muncă, atât necalificată dar mai ales calificată. Pe ce se bazează, totuși, economia bistrițeană astăzi și ce șanse de dezvoltare are?
Datele oficiale de la Oficiul Registrului Comerțului relevă că bistrițenii au avut un apetit crescut pentru business în ultimii cinci ani. La 30 iunie 2019, existau înregistrate peste 20.000 de afaceri active, adică, statistic, cca. o afacere la 16 locuitori. Din totalul lor, 12.001 au forma de persoane juridice (SRL, SA), diferența de 8.181 fiind înregistrate ca PFA sau ca Întreprinderi Individuale (II). De unde putem observa apetitul crescut al bistrițenilor pentru business? Cifrele sunt clare. În 2014, existau doar 7.788 companii (SRL, SA) active, iar în 2019 există 12.001. Un plus de 4.213 firme, adică + 54%, în numai 5 ani. Doar în ultimele 12 luni (iunie 2018-iunie 2019), numărul firmeloractive a crescut cu 1.461.
În privința afacerilor înregistrate ca PFA sau II, numărul lor a stagnat în jurul cifrei de 8.000. Din punct de vedere antreprenorial, un număr în creștere al afacerilor în Bistrița-Năsăud este justificat și de salariile mai mici în comparație cel puțin cu județele învecinate. Este logic să pornești un business acolo unde angajații te vor costa mai puțin decât în alte părți. Salariul mediu brut la nivelul județului nostrua fost în aprilie 2019 de 4.172 lei (aproximativ 900 de euro), cu 18,3% sub nivelul salariului mediu brut la nivel național. Salariul mediu net a fost de 2.567 lei (aproximativ 550 de euro), cu 17,6% sub nivelul salariului mediu net la nivel național (Clujul are 3.414 lei).
Faptul că suntem cu salariul sub media națională (deși există o penurie de forță de muncă) este mai degrabă un lucru rău decât un lucru bun, în sensul că nu producem suficientă valoare adăugată în județ. Mai mult, salariile mici conduc în continuare la emigrarea forței de muncă, ori în județe mai generoase (de ex. Clujul), ori în străinătate. E adevărat, în ultimii 10 ani, salariul mediu net a crescut cu aproape 100%, de la 280 euro la 550 de euro, dar ritmul a fost diferit față alte județe. Din punctul meu de vedere, reiese încă o dată necesitatea trecerii la modelul de dezvoltare bazat pe afaceri antreprenoriale,care aduc valoare adăugată mare.
Din păcate, densitatea IMM-urilor la 100 de locuitori în județul nostru este una foarte redusă, de doar 2,16 IMM-uri la 100 de locuitori, mult sub media națională (2,66) și ultima din regiunea Nord-Vest (premiant Clujul cu 4,23). Suntem pe locul 22 pe țară la acest indicator. E adevărat, jumătate dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România au probleme astăzi, în condițiile în care 10% din total sunt în stare falimentară, iar 40% şi-au redus activitatea începând cu anul 2018.
Cu toate acestea, IMMurile dau mai mult de jumătate din PIB-ul ţării şi contribuie într-o mare proporţie la exporturi. Principalele dificultăți semnalate de antreprenori în activitatea lor sunt: lipsa resursei umane, birocraţia şi inflaţia, dificultăţi de natură financiară (care se referă la cerere şi la concurenţa neloială). De asemenea, finanţarea este o problemă cheie, precum și lipsa tehnologiilor performante. România este singura ţară din Europa în care autofinanţarea este modalitatea principală de finanţare a IMM-urilor (adică 70%), creditele fiind folosite doar de un sfert dintre IMM-uri. Acest lucru se întâmplă pentru că statul face concurență neloială mediului de afaceri, acaparând resursele financiare de la băncile comerciale.
Pe ansamblu, în ciuda creșterii importante a numărului de afaceri, economia județului a înregistrat un mic regres în prima jumătate a lui 2019, sugerează datele Direcției Județene pentru Statistică. Cifra de afaceri realizată de agenții economici cu activitate preponderent industrială a scăzut în primele cinci luni ale anului 2019 cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce poate indica un trend.
În cazul afacerilor din comerțul internațional cu bunuri, cifra de afaceri a scăzut cu cca. 20% (la exporturi) și 10% (la importuri). Numărul turiștilor sosițiîn județ în perioada ianuarie-mai 2019 a rămas cam același din anul anterior. Numărul de angajați a crescut cu cca. 1.500 față de 2018 (ajungând înluna mai 2019 la 73.088), dar cam tot cu atât a crescut și numărul pensionarilor (ajungând la 59.452). Ca diferență, Clujul are 258.709 angajați și 171.470 pensionari, un raport mult mai bun.
CÂT REPREZINTĂ PRIMELE 100 DE AFACERI BISTRIȚENE?
Ce reprezintă primele 100 de afaceri din județ dintr-un total de 20.000? Matematicienii ar spune că 0,5%! Dacă măsurăm însă primele 100 de afaceri din Bistrița-Năsăud, luând măcar criteriul veniturilor totale, vom vedea dimensiunea uriașă pe care o au ele în economia locală și chiar în viața socială, prin prisma angajaților și taxelor/impozitelor plătite către stat și administrațiile locale. Primele 100 de afaceri ale unui județ reprezintă o cifră relevantă atunci când încerci să determini pe ce se bazează aceea micro-economie, ce oportunități de dezvoltare are ea.
În Bistrița-Năsăud, primele 100 de afaceri după veniturile din 2018 au realizat cca. 68% din totalul veniturilor tuturor companiilor. Adică 7,6 miliarde lei din 11,15 miliarde. Devine cu atât mai importantă informația că veniturile primelor 100 de firme din județ au crescut în 2018 cu 5,80% față de 2017 și cu 14,17% față de 2016. Dacă grupul de companii care a avut 68% din venituri este pe o pantă ascendentă, înseamnă aproape sigur că județul e în creștere ca volum de business.
Dacă vorbim de numărul de angajați, aflăm că aceste companii din top au cca. 35% din totalul angajaților din Bistrița-Năsăud. De ce sunt importante aceste cifre? Pentru că în urma celor 100 din top aleargă celelalte 19.900 de afaceri. Care trebuie să aibă niște modele de bune practici, de reușită. Care aspiră să crească și să ajungă, de ce nu, în TOP 100. Economia județului Bistrița-Năsăud se bazează astăzi pe 10 mari piloni de business: industria cablurilor, industria maselor plastice, industria automotive, construcțiile, logistica, agricultura, industria construcțiilor de mașini și confecțiilor metalice, industria textilă, industria lemnului și comerțul. Cele 19.900 de afaceri care vin din urmă sunt în mare parte croite pe aceste domenii. Mici ateliere în industrie, mici firme de construcții, mici antreprenori cu câteva tiruri de transport, mici fermieri, mici lemnari, mici comercianți – sunt copii în miniatură ale companiilor mari aflate în primele 100. Cum s-a ajuns aici? De ce aceste domenii?
CUM AU AJUNS BISTRIȚENII EXPERȚI ÎN CÂTEVA DOMENII
Cu toate că este preponderent rural, Bistrița-Năsăud este un județ destul de dezvoltat din punct de vedere economic. Înainte de 1990, mai ales în Bistrița, a existat o zonă industrială foarte puternică, din care și-au tras seva peste 150 de societăți private, derivate din fostele întreprinderi socialiste. Și bistrițenii excelau în mase plastice, construcții de mașini, textile, cabluri, acumulatori auto. A fost un proces firesc ca pe lângă întreprinderile socialiste rămase în picioare în aceste domenii (vezi Somplast, Comelf, Textila, RAAL, Iproeb, Rombat etc) să apară afaceri, mici la început, care să producă ceea ce produceau cei mari, sau măcar să le vândă acestora produsele.
În plus, aceste noi afaceri au profitat de faptul că au găsit forță de muncă bine calificată în domeniile respective, expertiză și infrastructură în anumite situații, și salarii foarte mici. Din aceste motive pe lângă Somplast și TeraPlast au crescut atâtea companii cu profil similar, pe lângă Comelf, Iproeb sau Întreprinderea Metalurgică Beclean (actuala Dan Steel) la fel, sau au crescut atâtea afaceri în domeniul textilelor. Aveam tradiție și expertiză în aceste domenii. Afacerile din domeniul construcțiilor sau din comerț au crescut în mod natural, odată cu cererea din piață, nimic diferit față de alte județe. Poate doar faptul că Bistrița-Năsăud a atras, comparativ cu alte județe, mult mai multe fonduri europene și guvernamentale pentru infrastructura de drumuri și apă/canal și multitudinea de lucrări au făcut ca firmele din construcții să avanseze mai repede.
Există și situații în care nu am avut expertiză, domenii noi care s-au dezvoltat aproape de la zero. Cel mai bun exemplu este logistica/transporturile – de mărfuri și de persoane. De ce au ajuns bistrițenii mari transportatori? Din primele 100 de firme, 8 sunt mari transportatori. În opinia mea, la început a fost despre cererea din piață, pentru că existau multe firme locale ce lucrau în sistem lohn. Primeau materie primă, adăugau o manoperă și apoi livrau mărfurile. Era nevoie de transportatori. S-a adăugat ulterior o altă componentă. Există foarte mulți bistrițeni plecați la muncă în vestul Europei. Aceștia trebuiau transportați, încolo și înapoi, de asemenea pachetele lor. Așa au crescut Tabita și Filadelfia. Apoi, unii dintre acești bistrițeni au lucrat acolo chiar în firme de logistică și în momentul în care patronii lor au căutat o țară cu salarii mici și șoferi buni, unde să-și mute afacerea, ei au recomandat România – și Bistrița.
Nu există altă explicație pentru care câțiva investitori spanioli rulează anual milioane de euro prin firme îregistrate în Bistrița-Năsăud, deși activitatea logistică pe care o fac e tot în vestul Europei. S-a ajuns în situația în care o firmă de logistică înregistrată la noi în județ mută roșii din Barcelona la Madrid. Importante sunt impozitele și taxele ce rămân în România și faptul că angajații sunt români. Avem, așadar, aceste 10 domenii, mari și late, pe care se bazează economia județului. Suntem între liderii naționali la cabluri și cablaje, la mase plastice, la acumulatori auto, la exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, la textile. Suntem recunoscuți în construcții de mașini, confecții metalice, agricultură, logistică și construcții. Ce lipsește însă?
CUM AR PUTEA CREȘTE MAI REPEDE ECONOMIA BISTRIȚEANĂ?
Dacă analizăm după veniturile totale primele 100 de afaceri din județ, cea mai mare pondere o are domeniul automotive, în care regăsim 6 companii cu venituri totale de 2.364,34 milioane lei, ceea ce reprezintă 31,02% din total. Următorul domeniu, la mare distanță, este cel al comerțului, cu 23 de companii în top și venituri totale de 859,6 milioane lei. Ponderea comerțului în Top 100 companii este de 11,27% în anul 2018, în creștere cu 19,90% față de anul 2017 și cu 39,61% față de anul 2016. Undeva între 5% și 10% fiecare sunt celelalte domenii amintite.
Din păcate, cea mai mică pondere în Top o au tocmai companiile din domeniul serviciilor (sectorul terțiar al economiei). Aici, un număr de 9 companii cumulează venituri totale de 350,52 milioane lei în anul 2018, ceea ce înseamnă o pondere de doar 4,60%. Remarcăm totuși creșterile succesive cu 52,60% față de anul 2017 și cu 56,71% față de anul 2016, cele mai mari creșteri din cele 10 domenii analizate, care ne dau speranțe pentru următorii ani. Comparând cu media creșterilor anuale per total companii din top, remarcăm că domeniul serviciilor a crescut de 10 ori mai mult decât media în perioada 2016-2018. În prezent, sectorul terţiar ocupă, sau tinde să ocupe, locul întâi în economia naţională, situaţie caracteristică ţărilor dezvoltate şi puternic industrializate.
La nivel județean aveam însă în sectorul terțiar, în 2018, doar 4,60% din veniturile totale ale primelor 100 de companii. Din punctul meu de vedere, în acest sector și în cel cuaternar stă cu adevărat dezvoltarea economică, dar tocmai aici suntem foarte deficitari. Sectorul cuaternar nu are nici măcar o afacere în Top 100 companii bistrițene. Reamintim că, generic, acest sector cuprinde ceea ce reprezintă și produc intelectualii: cercetare, programe culturale, IT, educație, biblioteci, anumite niveluri din senior management, activități ale ONG, media, arte, cultură, știință și tehnologie. Aici se va da bătălia în următorii 10 ani: Fintech, Expertech, Agritech, inteligență artificială, învățare automată, RPA (Robotic Process Automation), Internet of Things.
Astfel, cunoștințele și sistemele de lucru vor deveni cel mai valoros activ al unei companii. Activele intangibile – imaginea de marcă, capacitatea creativă, fondul de cunoștințe și inovații, software, managementul cunoștințelor. De mare importanță vor fi Capitalul intelectual și capitalul digital – DigiEconomy. Sectorul cuaternar ar produce servicii de înaltă calitate intelectuală, cum ar fi: cercetare, dezvoltare, inovare, informare, IT/C, consultanță. Companii virtuale, lucru la distanță, doar sediul companiei va fi materializat. Exemplu: platforma de experți independenți www.ideas.ro, care are sediul în Bistrița, dar își desfășoară activitatea exclusiv online, fiind astfel prezentă oriunde în lume. Bistrița-Năsăud stă extrem de slab la capitolul Capital intelectual. Avem un exemplu de succes la 60 de km de noi și nu învățăm nimic de acolo. Este vorba de compania IRUM, din Reghin, care susține un centru de cercetare și dezvoltare, după modelul unui incubator de afaceri, iar rezultatele se văd deja. Noi nu avem niciun incubator/accelerator de afaceri la nivel de județ, privat sau susținut de administrația locală, deși dezvoltarea unui astfel de ecosistem antreprenorial la nivel local este vitală pentru viitor.
Avem o emigrație importantă în județ și în același timp ne confruntăm cu un deficit al forței de muncă, deși salariul mediu net a crescut de la 280 euro în 2011 la 550 de euro în 2018. De ce? Pentru că nu avem suficiente companii care să producă valoare ridicată, astfel încât salariul mediu net pe județ să fie în jur de 1000-1500 euro. Când vom atinge aceste cifre, nu numai că se vor întoarce cei plecați, dar vom deveni interesanți și pentru specialiști înalt calificați din exterior.
Apoi, modelul de dezvoltare a unei afaceri trebuie să aibă în capăt expansiunea, la nivel local, regional, național sau chiar în afara țării. TeraPlast deține o fabrică în Serbia. RAAL are subsidiare în SUA sau Italia, pentru a-și vinde produsele. Rombat a cumpărat o firmă în București. Betak a încercat cu o fabrică în Cluj. Ozana operează două restaurante de top în Cluj. Dimex, Îndemânarea, Frasinul, MIS Grup derulează afaceri și în alte județe și nu au neapărat legătură cu construcțiile de drumuri. Geoplast își face 70% din cifra de afaceri la Cluj. IRUM Reghin, de care vorbeam, are subsidiare în Ungaria și Moldova. Transilvania Broker s-a listat la BVB în urmă cu trei ani, dând un exemplu altora. Cât mai multe astfel de exemple avem nevoie! Nu în ultimul rând, urmează în toată economia etapa retehnologizării cu echipamente de ultimă generație, folosind inteligență artificială, automatizare și robotizare.
Cum îmbrățișează companiile locale această etapă? S-au urcat ele în acesttren spre viitor? În final, cred că antreprenorii români în general, și cei locali în special, trebuie să înceapă să înțeleagă că este necesar să lucreze împreună, să se constituie în asociații și mai ales să finanțeze vehicule investiționale comune, ceea ce în Vestul Europei și SUA se întâmplă de foarte mult timp. De unde și decalajul existent acum.
La nivel local, trebuie să avem o strategie de creștere economică pentru următorii 10 ani, între 2020 și 2030, perioadă în care am putea trece din defensivă în ofensivă, am putea ajunge la un salariu mediu brut (măcar) de 1500 euro, am putea urca la următorul nivel de dezvoltare. Din cercetările noastre, la nivelul României, prin diverse fonduri de investiții, există în această clipă cel puțin 1 miliard de euro disponibili pentru investiții directe în companii.
De asemenea, avem un sistem bancar stabil, cu toate că apetitul acestuia pentru investiții în mediul antreprenorial este destul de scăzut, atâta vreme cât statul român este principalul creditor, canalizând banii către creditul guvernamental. Trebuie să avem în vedere și fondurile nerambursabile, al căror ciclu va reîncepe în perioada 2021-2027, și unde vor fi disponibili zeci de miliarde de euro. Guvernul și autoritățile locale trebuie să înțeleagă că la baza creșterii economice și implicit a prosperității stă mediul antreprenorial, de aceea devine esențială dezvoltarea ecosistemului antreprenorial local, inclusiv a acceleratoarelor de afaceri. Și asta nu doar la nivel de Bistrița- Năsăud, ci în toată țara. Ar fi o bucurie ca măcar un sfert din companiile aflate în TOP 100 la nivel județean să înțeleagă și să participe la dezvoltarea acestui ecosistem antreprenorial local, contribuind la crearea unui accelerator de afaceri și a unui fond de investiții local pentru startup-uri. Ar fi oare greu? Până la urmă contribuțiile lor și le-ar deduce din impozitul pe profit, iar beneficiile pe termen lung ar fi majore pentru dezvoltarea județului.
CONCLUZIE
Ca o concluzie generală, Bistrița- Năsăud are șansa de a se sprijini pe 10 mari piloni de business, care-I conferă pe moment confortul de a crește sănătos încă doi piloni, care reprezintă practic viitorul: sectorul terțiar (al serviciilor) și cel cuaternar (IT, tehnologie, educație, cultură etc). Cineva va trebui însă să vină cu o strategie în acest proces și să se țină cu dinții de ea. Cine și cum are grijă de primele 100 de afaceri din județ? Cine și cum are grijă de celelalte 19.900 de afaceri din județ? Cine și cum vine cu proiecte pentru a crește afacerile din sectoarele considerate cu valoare adăugată mare? Asta avem nevoie la noi: valoare adăugată mare!
