Primăria Bistrița a reușit să cheltuie doar 12,45% din bugetul alocat dezvoltării
În primele 9 luni ale anului, Primăria Bistrița a cheltuit doar 12,45% din bugetul programat pentru dezvoltarea orașului în 2017. Adică 6,4 milioane lei, din cca. 66 milioane lei programați. Informațiile au fost făcute publice chiar de aparatul Primăriei, iar unele dintre argumentele pentru această “eficiență” sunt de-a dreptul aiuritoare.
La început de an, primarul Ovidiu Crețu spunea că ”Bistrița are în 2017 un buget bun, de dezvoltare, cu o evoluție optimistă”. Sublinia însă că ”va fi un an dificil din punctul de vedere al investițiilor, deoarece fonduri europene nu prea vor intra, poate vor fi ceva, dar nesemnificativ față de sumele cu care eram obișnuiți, pe reabilitarea termică a blocurilor.” Primarul și-a propus venituri totale de 225.145.000 și cheltuieli totale de 270.995.000 lei. Adică și-a asumat și un deficit, de cca. 45 milioane lei, bani care au fost alocați, fără să existe, spre Dezvoltare, alături de încă 20 milioane. Bugetul total alocat Dezvoltării a fost de aproape 66 milioane lei. La data de 30 septembrie, înainte cu 3 luni de finalul anului, din totalul sumei propuse fuseseră cheltuiți 6,4 milioane, deci rămăseseră aproape 60 milioane. Tot după primele 9 luni, veniturile Primăriei au fost realizate în proporție de 90,6%, adică puțin chiar peste grafic.
De ce nu s-au cheltuit banii?
De ce nu s-au putut cheltui banii prevăzuți în buget, explică, hilar, tot Primăria:
1) Nerealizarea obiectivelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. O parte din contractele de finanțare au fost semnate în a doua parte a anului, ceea ce a făcut ca executarea lucrărilor să fie imposibil de realizat în anul curent.
2) La unele proiecte de investiții promovate a se depune la finanțare prin POR s-au reziliat contractele de proiectare, iar procedurile de achiziție au fost reluate din lipsă de oferte depuse
3) Referitor la străzile contractate în 2017 pt elaborare proiect tehnic de execuție și execuție lucrări, au fost și continuă să fie dificultăți în procesul de înscriere a acestora în cartea funciară întrucât unii proprietari nu sunt de acord să-și reglementeze proprietatea în corelație cu folosința
4) Pentru proiectele depuse și aprobate la finanțare prin PNDL, contractele de finanțare urmează să se încheie numai după ce MDRAPFE va analiza documentațiile solicitate, iar documentele pentru procedura de achiziție sunt în derulare.
Totuși, 60 de milioane??!!
