La finalul lunii trecute, Primăria Năsăud a desemnat, prin licitație, firma bucureșteană Werk Energy, drept furnizor, transportator și distribuitor de energie electrică pentru iluminatul public și imobilele instituției. Cine e și ce probleme poate aduce, însă, Werk Energy?
Primăria Năsăud a încheiat cu bucureștenii un contract pe 12 luni, în valoare totală de 331.000 lei.
Recent, în 25 iunie, Electrica Furnizare rezilia, la cererea sa, un contract de achiziție de energie electrică încheiat pe piața contractelor bilaterale cu negociere continuă cu Werk Energy SRL. Era vorba despre un contract cu livrare de energie pentru al doilea trimestru al anului în curs, deci până la 30 iunie. Motivul: “Nerespectarea de catre S.C. WERK ENERGY S.R.L. a clauzelor contractuale art 18 lit (b)”. În contractul standard, articolul respectiv se referă la obligația vânzătorului de a asigura livrarea energiei contractate. Deci Electrica a reziliat contractul pentru că Werk nu i-a mai livrat energia asumată prin contract.
O zi mai târziu, pe 26 iunie, Enel Energie rezilia, tot la cererea sa, un contract identic, pe aceeași piață, tot cu Werk Energy. Motivul invocat de Enel: “Nerespectarea de catre S.C. WERK ENERGY S.R.L. a clauzelor contractuale art 18 lit (b) si art. 26, alin (1), lit (c)”.
Pentru primul articol invocat, ați văzut mai sus explicația, deci și Enel a pățit la fel ca Electrica.
În data de 1 iulie, Tinmar Energy rezilia trei contracte cu aceeași Werk Energy, Tinmar fiind cumpărătorul. Motivul? “Neindeplinirea de catre S.C. WERK ENERGY S.R.L. a obligatiilor de livrarea a energiei electrice asumate prin contract”. Energia urma să fie livrată în al treilea trimestru al acestui an.
De ce rezilieri de contracte?
Sunt cel puțin două situații, cu două motive diferite, care pot duce la aceste rezilieri, rezilieri care sunt evident legale și acoperite de contracte. Prima este comportamentul speculativ. Vânzătorul (WERK) își asumase anul trecut că va vinde energie, în acest an, la 237 de lei/MWh. Acum prețurile sunt mult mai mari, așa că vânzătorul poate să profite de situație. Anunță cumpărătorul că nu mai livrează energia asumată, îi plătește penalitățile din contract, iar energia rămasă liberă fie o pune la vânzare în piața spot, unde prețul mediu a fost, în iunie, de 378 de lei, fie o vinde tot pe contract bilateral, evident la prețul de acum al pieței, 350 de lei/MWh sau chiar mai mult. În ambele situații, vânzătorul, traderul, cîștigă și, după cum se vede, deloc puțin, la ce prețuri sunt acum în piață. Câștig care poate fi mult mai mare decât pierderile din clauzele penalizatoare din contract. A doua situație este lipsa energiei și jocul hârtiilor. Este posibil ca, atunci când un vânzător semnează un contract de vânzare a energiei cu livrare în viitor, de fapt să vândă ce nu are. Din nou, perfect legal. Vânzătorul nu are energia, dar își asumă că o va vinde în viitor, și, la momentul livrării, el o cumpără din piața spot (PZU) și o vinde cumpărătorului în baza contractului semnat în trecut. Mizează pe faptul că, la momentul livrării efective, prețul din PZU va fi mai mic decât cel cu care își asumase că va vinde energia din contract și, de aici vânzătorul câștigă.
Problema este însă că, în actuala conjunctură de piață, prețurile din PZU au crescut enorm, și, cine nu are energia cumpărată din trecut pentru momentul livrării de acum, pentru că a “stat” să cumpere din PZU, acum pierde. Pentru că va cumpăra energia la un preț mult mai mare decât cel cu care o va revinde cumpărătorului. Ca atare, pentru a diminua pierderea, va rezilia contractul cu cumpărătorul, plătind, evident, penalitățile.
WERK Energy nu a făcut, deci, nimic ilegal, beneficiind de o legislație foarte permisivă. Rezilierile recente pot ridica însă semne de întrebare asupra seriozității companiei și a contractului încheiat la Năsăud.
WERK Energy e o firmă deținută 100% de un offshore din Cipru și care are zero angajați. În 2020 a reușit un rulaj de 1,5 mil. euro și un profit net de 3000 euro. În prezent, are câștigate licitații la instituții publice din mai multe județe ale țării, printre care Bihor, Sibiu, Alba, Gorj, Brăila, Bacău, București etc.
