Un studiu al Comisiei Europene răstoarnă imaginea Bistriței de oraș îmbătrânit și fără viitor. Statistic, lucrurile stau pe dos!
Un studiu recent al Comisiei Europene privind calitatea vieții în mai multe orașe europene relevă date surprinzătoare despre Bistrița. La trei indicatori, orașul nostru se situază mult peste media națională, excepție face Educația.
Intitulat generic “Audit Urban”, proiectul Comisiei Europene, având ca scop general evaluarea calității vieții în orașele europene, a ajuns la ediția a VII-a. Din România, cu ajutorul Institutului Național de Statistică (INS), au fost colectate și analizate date de la 35 de orașe și/sau municipii (plus comunele limitrofe în unele cazuri), date valabile pentru anii 2015-2016. Bistrița a fost analizată atât ca municipiu dar și ca „zonă urbană funcțională”, adică împreună cu comunele Budacu de Jos, Cetate, Livezile și Șieu-Măgheruș.
Patru capitole relevante privind calitatea vieții au fost luate în calcul: demografia, locuințele, educația și turismul.
Concluziile? Citiți-le și poate vă schimbați, măcar puțin, optica despre propriul vostru oraș:
1.Demografie: între 2013 și 2016 populația totală (după domiciliu) a României s-a diminuat cu 0,6%. Din cele 35 de orașe auditate, în 29 populația a fost în scădere. Șase orașe au înregistrat creșteri: Iași, Bistrița, Suceava, Bacău, Alba Iulia și Cluj-Napoca. Bistrița, ca municipiu, se situează pe locul al doilea ca nivel al creșterii populației totale, în perioada 2013-2016, după Iași. (+1,3%). Ca „zonă urbană funcțională”, Bistrița, împreună cu comunele Budacu de Jos, Cetate, Livezile și Șieu-Măgheruș, a crescut cu 1,4%, situându-se pe locul 6 din cele 9 zone care au înregistrat creșteri. Alte 26 de zone urbane funcționale din România au fost pe minus.
Ca structură a populației pe grupe de vârstă, datele referitoare la Bistrița sunt, iarăși, surprinzătoare, demontând mitul că orașul nostru, comparat cu altele din țară, este unul „al vârstnicilor”. Conform INS, 10,4% din populația municipiului avea în 2016 peste 65 de ani. La nivel de țară, procentul era de 16%, în București 16,5%, în Cluj-Napoca 15,9%, în Timișoara 15,6%, în Oradea 14,7%, în Sibiu 16,4%, în Târgu Mureș 17%, în Alba Iulia 12,7%, în Baia Mare 12,7%, în Satu Mare 13,9%. E adevărat, în perioada 2013-2016 populația peste 65 de ani a crescut de la 8,5% la 10,4%, însă a rămas mult sub media națională.
În cazul populației adulte (20-64 ani), Bistrița, cu un procent de 71,6%, stă mai bine decât media pe țară (64,7%), sau decât alte orașe: București (67,8%), Cluj-Napoca (68,8%), Timișoara (70%), Târgu Mureș (67,1%), Alba Iulia (70,7%), Baia Mare (69,7%).
În cazul populației tinere (0-19 ani), Bistrița, cu 19,3%, e iarăși înaintea unor orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Târgu Mureș, Alba Iulia, Iași, Baia Mare etc.
2.Locuințe: În perioada 2013-2016, numărul de locuințe a crescut cu 1,5% la nivel național și cu 2,3% în municipiul Bistrița (2,4% dacă adăugăm și comunele limitrofe). Dintre cele 35 de orașe analizate, creșterea Bistriței este depășită doar de cea din Cluj-Napoca, București, Timișoara, Sibiu, Constanța, Iași și Brașov. Suntem peste orașe precum Craiova, Oradea, Bacău, Târgu Mureș, Ploiești, Baia Mare, Satu Mare, Suceava.
Dacă ne referim la suprafața locuibilă, aceasta a crescut în Bistrița cu 3% în 2016, față de 2013. Suprafața medie a unei locuințe în Bistrița era de 51 mp în 2016, față de 47,39 mp media pe țară. Creșteri de 3% și peste 3% au mai înregistrat doar Cluj-Napoca, Alba Iulia, Iași, Brașov. Deci, Bistrița e pe locul al cincilea din 35 de orașe analizate.
3.Educație / copii : Numărul copiilor între 0-4 ani a scăzut la nivel de țară cu 4,3% în perioada 2013-2016. Bistrița a fost unul dintre cele 6 orașe unde s-a înregistrat, totuși, creștere, alături de Cluj-Napoca, Timișoara, Bacău, Iași, Suceava.
În aceeași perioadă analizată, gradul de cuprindere în creșe și grădinițe a copiilor de 0-4 ani a fost în Bistrița mult superior mediei naționale.
Singurul capitol analizat la care Bistrița stă prost este numărul de studenți locali. Creșterea numărului de studenți în Bistrița în perioada 2013-2016 este de numai 13,1%, față de creșterea medie la nivel național, de 22,7%. Diferența față de majoritatea celor 35 de orașe analizate este că Bistrița nu are o tradiție lungă în ceea ce privește învățământul universitar (startul a fost în 1997).
4.Turism: Deși capacitatea turistică a municipiului Bistrița a scăzut între 2013 și 2016 cu cca. 10%, activitatea turistică propriuzisă, exprimată de numărul total de înnoptări, a crescut în aceeași perioadă cu peste 48% (+17,3% față de media națională și peste cifrele obținute de orașe precum București, Timișoara, Târgu Mureș, Sibiu, Brașov).
Concluziile concluziilor?
Înregistrând plusuri la mai toți indicatorii și fiind uneori pe linie cu (sau chiar peste) mari orașe din România, Bistrița a dovedit că imaginea de orășel anost, fără tineri și fără viitor nu este cea reală. Cifrele spun că lucrurile stau pe dos, adică mult mai bine chiar decat in unele orașe mari din România. Păcat că nimeni nu se va obosi să folosească acest studiu al Comisiei Europene pentru a îmbunătăți imaginea orașului și a-i crește atractivitatea!
