Bistrița-Năsăud, în top 10 județe la numărul firmelor înființate de studenți

by Bistrita Business , 2024-09-11

Peste 600 de firme au fost înființate în ultimii ani în Bistrița-Năsăud respectând HG166/2003, care oferă facilități pentru studenții dornici de a porni o afacere – arată datele oficiale analizate de Bistrița Business.

Cu această cifră, la acest capitol, județul nostru este pe locul 10 în topul național, depășind județe cu centre universitare mari precum Mureșul (581 firme), Brașovul (442 firme) sau Sibiul (502 firme). Pe primul loc la numărul de companii înființate de studenți este Clujul, cu 1748.

Analiza Bistrița Business arată și că mai puțin de jumătate din aceste firme supraviețuiesc. La nivel național, din 20.000 de companii înființate de studenți doar 8.000 mai sunt în funcțiune. În Bistrița-Năsăud, din 602 au supraviețuit 247.

Conform HG nr. 166/2003, studenții beneficiază de o serie de scutiri de la plata taxelor si tarifelor în momentul în care decid să deschidă o afacere proprie:

• taxele si tarifele pentru operațiunile de înmatriculare efectuate de Oficiul Național al Registrului Comerțului prin oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, tarifele pentru operațiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comerțului, precum și tarifele pentru serviciile de asistență prestate de oficiile registrului comerțului la înregistrarea constituirii comercianților;
• taxele si tarifele pentru autorizarea funcționării comercianților, solicitate la constituire;
• taxele și tarifele pentru obținerea de la administrația publică locală a autorizației de desfășurare a unor activități economice în mod independent;
• taxele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare pronunțate de judecătorul-delegat la Oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal;
• taxele de timbru pentru activitatea notarială, aferente actelor în cazul cărora este prevazută obligativitatea încheierii acestora în formă autentică:
  • când printre bunurile subscrise ca aport în natură la capitalul social se află un teren;
  • când forma juridică a societății comerciale implică răspunderea nelimitată a asociaților sau a unora dintre ei pentru obligațiile sociale;
  • când societatea comercială se constituie prin subscripție publică.