Ce idei au 12 importanți manageri bistrițeni despre relansarea economiei?
Managerii mai multor mari companii bistrițene și-au expus, la o întâlnire organizată recent de Prefectură, punctele de vedere cu privire la relansarea economică de după pandemie și la principalele măsuri pe care Guvernul ar trebui să le aibă în vedere. Propunerile au ajuns deja pe masa premierului.
Alexandru Stânean, TERAPLAST:
Un aspect pozitiv ar fi că actualul Guvern continuă investițiile în lucrări mari de infrastructură, sector în care se muncește în continuare. Problema ar fi că la unele dintre aceste lucrări, se aleg soluții tehnice dedicate, care necesită importuri, deși ar fi soluții alternative în România. Exemple: un proiect de aducțiune de apă de la Cluj la Zalău, unde soluția tehnică aleasă nu se fabrică în România (a fost utilizată țeavă de fontă, când se putea utiliza țeavă de polietilenă); un alt exemplu ar fi la Constanța, unde s-au derulat proiecte de acest gen după standarde germane, nearmonizate cu standardele europene. Prin alegerea unor standarde germane în proiect, în condițiile existenței standardelor românești și/sau comunitare, unii agenți economici străini au fost favorizați în detrimentul firmelor românești.
Problema asigurării garanțiilor la încasare a banilor, pentru lucrările deja efectuate. Asigurarea de garanții de bună execuție și încasare asigurate de către stat prin mijloace și pârghii specifice, pentru a contrabalansa efectul acțiunilor celor două firme străine de garantare (care au coborât prea mult nivelul de garantare).
Pe fondul pandemiei, este foarte probabil să asistăm la un moment istoric, adică la o relocare masivă a capacităților de producție în următoarea perioadă, din China spre Europa de est. Pentru a beneficia de aceste relocări și pentru a atrage cât mai multe firme în România, trebuie asigurată o infrastructură adecvată și implementat un mecanism de ajutor de stat.
Este nevoie de un sprijin și mai susținut din partea Guvernului pentru firmele românești orientate spre producția de materiale sanitare de strictă necesitate (măști de protecție, dezinfectanți, etc.).
Gavril Mureșan, ELECTROPLAST:
Cu privire la necesitatea unor măsuri proactive imediate: barometrul necesităților economice trebuie să fie în principal mediul de afaceri, iar instituțiile academice naționale să fie consultate ulterior (nu invers).
Cu privire la măsurile necesare pe termen mediu și lung, este nevoie de un plan de țară curajos, care să vizeze dezvoltarea accelerată a României. Stabilirea obiectivelor fundamentale de dezvoltare, prin implicarea tuturor forțelor din societatea românească – politice, academice, patronale, sindicale, societate civilă – cu valabilitate pe termen lung (20-30 ani);
Se impun măsuri pe termen mediu/lung pentru a recâștiga controlul asupra resurselor naționale, întrucât prin măsurile luate în ultimii 30 de ani – din cauza pierderii controlului asupra acestora – foarte multe firme s-au închis, iar ramuri întregi ale economiei naționale au fost grav afectate.
Din păcate, după 1989, România a fost guvernată o bună perioadă de timp cu măsuri antidezvoltare (1989-1999), iar în ultimii 20 de ani a fost condusă fără un plan de dezvoltare articulat, fără obiective clare, asumate;
Starea economiei românești, în general, este rezultatul unor politici care nu au avut în vedere necesitățile acesteia, ci dimpotrivă; prin politicile falimentare, am pierdut toată economia strategică, pe care orice stat civilizat, democrat, trebuie să o aibă (industria meteriilor prime de bază, industria petrochimică, industria energetică, industria medicamentelor, industria militară, industria alimentară).
Astfel, România a devenit vulnerabilă și dependentă de importuri, ceea ce pune o presiune extrem de mare pe o serie întreagă de indicatori, dar mai ales pe Balanța Externă a României.
Reindustrializarea României, printr-o politică națională pe termen mediu și lung, pentru a-și recâștiga independența (necesar să se reconsidere, din temelii, starea și stadiul în care ne aflăm, pentru a avansa în clasamentul european).
Stimulare financiară adecvată a firmelor autohtone, pentru susținerea activității acestora și sistarea anumitor practici și politici ale statului ce pun în dificultate firmele private romanești, care asigură venituri substanțiale la buget.
Întrucât pe fondul pandemiei, respectarea deficitului bugetar de 3 % din PIB de către România nu va constitui o prioritate pentru Uniunea Europeană, în acest an se pot impune o serie de măsuri pentru realizarea de investiții în infrastructură (de transporturi, medicală, energetică, etc.). Este o șansă unică pentru România, pentru că orice criză presupune și oportunități. Ne confruntăm cu un decalaj, dar acum putem încerca să forțăm investiții de anvergură, care să faciliteze condiții de dezvoltare sănătoasă pe termen lung (investiții care să aducă plus valoare).
Se impune luarea unor măsuri de digitalizare a administrației publice, pentru restructurarea sistemului, urmând ca cei care vor ramâne să fie selectați pe principiul meritocrației.
Luarea unor măsuri adecvate în legătură cu sistemul bancar, întrucât băncile preferă să împrumute statul, în condițiile în care randamentul acestor împrumuturi este foarte mare, lucru care nu se întâmplă în alte țări din Europa.
Ioan Repede, ROMBAT:
Nu s-au achitat încă toate restanțele de la Casa de Asigurări de Sănătate; în acest moment, plățile deja efectuate sunt doar cele aferente lunii noiembrie 2019. Se impune urgentarea acestor plăți.
Problema Declarației 112 – privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, este nerezolvata pentru luna martie. De aceea este foarte important să nu se impună penalități din acest motiv.
Se preconizează de către Guvern, acordarea unui grant de 10 % din cifra de afaceri pentru IMM-uri, în scopul susținerii acestora, pe fondul pandemiei. Aceasta practică ar trebui extinsă și la firmele mari și foarte mari, pentru perioada martie-mai 2020, din cauza bugetelor prevăzute pentru aceste luni și nerealizate. Grantul acordat ar putea fi de 10% fie din cifra de afaceri pe aceste luni, fie din valoarea producției nerealizate în această perioadă.
Asigurarea unei flexibilități mărite în ceea ce privește regulile de accesare a fondurilor europene, prin simplificarea procedurilor și a documentațiilor ce trebuie întocmite, în scopul creșterii ratei de absorbție a acestora.
Traian Larionesi, FRASINUL:
În acest moment, se înregistrează probleme în derularea programului IMM Invest. Se impune urgentarea procedurilor, pentru a se asigura o derulare corespunzătoare a acestuia.
Luarea unor măsuri clare de către Guvern, pentru urgentarea acordării de împrumuri agenților economici, de către bănci.
Se constată întârzieri în derularea procedurilor pe Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL, înregistrându-se întârzieri mari la plăți/decontări, rezultatul fiind neîncasarea banilor pentru lucrările deja efectuate. Este necesară urgentarea acestor plăți pentru susținerea activității firmelor.
Se impune luarea unor măsuri care să asigure achitarea concediilor medicale de către Casa de Asigurări de Sănătate. Există restanțe la aceste plăți chiar de 1 an.
Reanalizarea proiectului de regionalizare și desființarea comunelor cu câteva sute de locuitori.
Virginia Farcaș, SILVANIA INTERNAȚIONAL:
Identificarea unor soluții pentru situațiile în care, din cauza pandemiei, oamenii se tem să mai lucreze în serviciile publice.
Pe termen mediu există îngrijorări cu privire la inflație, fiind necesar ca Guvernul să echilibreze bugetul în așa fel încât să nu se ajungă la o inflație care nu mai poate fi controlată.
În eventualitatea relocării unor mari industriași, să se prevină riscul unor situații de monopol.
Gheorghe Cenușă, COMELF:
Posibilitatea șomajului tehnic a fost o măsură utilă, însă clienții din Italia, deși și-au reluat activitatea încă nu plasează comenzi, afirmând că nu pot face previziuni mai devreme de luna septembrie a.c.; în aceste condiții, pentru persoanele care s-au aflat în șomaj tehnic (aproximativ 30% în cazul Comelf) există în continuare riscul disponibilizării, fiind necesare soluții guvernamentale pentru evitarea unei asemenea situații, până la reluarea activității în condiții normale.
Introducerea unui mecanism care să permită schimbul de mărfuri în baza unor acorduri comerciale.
Punerea în practică a Legii OCFSET-ULUI DIRECT și INDIRECT pentru activarea mecanismului de schimburi de mărfuri prin achiziția de tehnică militară pentru valorificarea potențialului industriei constructoare de mașini din România. Există un acord între țările NATO și ROMÂNIA de plată în produse în valoare de 80% din valoarea achiziției. În consecință, ar trebui activată agenția națională care să preia această activitate importantă pentru industria României.
Soluționarea problemelor legate de transportul de marfă către Europa de vest (șosele aglomerate, blocaje la vamă din cauza pandemiei, uzura mașinilor din cauza lipsei de infrastructură); în cazul Transilvaniei ar fi util un nod feroviar la Dej, de unde marfa să poată fi expediată mult mai rapid către clienți.
Mircea David, RAAL:
Ar fi utilă păstrarea reglementarilor legate de șomajul tehnic pentru încă 3 luni. În caz contrar, până la revenirea comenzilor la nivelul anterior crizei sanitare, firma RAAL SA va fi nevoită să concedieze o parte din personal. Firmele mari și foarte mari nu beneficiază de subvenții pentru dotări, ci doar pentru angajarea de salariați noi, ceea ce nu contribuie la creșterea competitivității acestora.
Există un număr excesiv de angajați în sectorul de stat, care au salarii foarte mari și care pun sectorul privat în poziția de a concura inechitabil pe piața muncii cu aceștia.
Adrian Ghingheli, IPROEB:
Cu toate că există programe cu finanțare europeană, acestea se adreseaza proponderent IMM-urilor, în defavoarea firmelor mari și foarte mari. S-ar impune lansarea unor programe cu finanțare europeană adresate și firmelor cu până la 500 de angajați care în ultimii ani au lipsit cu desăvârșire.
Prin modul de clasificare a firmelor pentru AJUTOR DE STAT se sprijină masiv afacerile noi cu număr mare de angajați dar, în schimb, nu se încurajează afacerile mai vechi pentru firme cu tradiție care vor să-și mențină afacerea fără angajări masive. Firmele cu tradiție, care vor să se retehnologizeze, sunt astfel defavorizate. De asemenea, se constată o discriminare a firmelor românești în raport cu cele străine care pot foarte greu să facă o afacere GREEN FIELD.
Legile mediului de afaceri este dependentă de 3 factori: patronate, angajați și factorul politic. Din păcate, în elaborarea legislației actuale, patronatele sunt pe ultimul loc în acest trio de factori, în condițiile în care ar trebui să aibă un rol principal.
Cuantumul taxelor locale este exagerat, achitându-se sume mult prea mari la bugetul local, sume care ulterior au o destinație incertă, în detrimentul sprijinirii mediului de afaceri. Acest lucru a apărut în urmă cu aproximativ 5 ani, odată cu modificarea legislației de reevaluare a clădirilor, care nu mai ține cont de vechimea și starea lor, singurul scop fiind majorarea valorii lor pentru a se plăti taxe mai mari.
Din păcate, viitorii angajați tineri sunt, în general, slab pregatiți. Firma s-a implicat și în învățământul profesional și dual, în efortul de a avea forță de muncă tânără, cât mai bine pregătită. Cu toate acestea, după absolvire, foarte puțini dintre tineri se angajează în firmă, neexistând pârghii legale care să-i determine să rămână după finalizarea studiilor, pentru o perioada de minim 3-5 ani. Aceasta, în condițiile în care agentul economic contribuie lunar în mod substanțial la pregătirea acestor tineri pe perioada școlarizării. Ar fi util ca Guvernul să se implice pentru a exista soluții legislative în acest sens, inclusiv prin măsuri care să subvenționeze parțial salarizarea sau să-i scutească de taxe, permițând angajatorului să le acorde salarii mai mari, pentru a-i convinge să rămână.
În prezent, numărul de ore suplimentare ce se pot efectua într-o lună este limitat prin lege. Se impune luarea unor măsuri de înlăturare a acestor limitări, dacă există acordul părților implicate (angajator și salariați).
Se impun investiții ale Guvernului în infrastructura energetică – transport, distribuție a energiei electrice. Guvernul să nu ia firmelor profitul, pentru a putea face investițiile necesare prin programe de dezvoltare strategică.
Legislația actuală permite participarea la licitații a oricăror agenți economici, fără un minim de certificări, fapt care permite și încurajează concurența neloială și scăderea calității produselor. Chiar în România, firmele străine de distribuție a energiei electrice cer nenumarate certificări, în schimb accesul firmelor străine la diverse licitații în țară se face fără nicio certificare, lucru pe care alte state europene îl practică.
Melente Horoba, TRANSMIXT:
Necesară revenirea la forma anterioara a art. 78 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Transportul rutier și de marfă se află într-o criză profundă, cauzată de lipsa unui număr de 20.000 de șoferi profesioniști. Criza a apărut din cauza condițiilor de pregătire profesională, cei care vor să devină șoferi profesioniști putând face acest lucru doar după împlinirea vârstei de 24 ani. Acest aspect îngustează foarte mult nișa persoanelor doritoare să îmbrățiseze meseria. Totodată, s-a ajuns la această situație și din cauza numărului mare de șoferi care au ales să profeseze în alte țări din Uniunea Europeană, în condițiile în care există o cerere masivă pentru această categorie. Guvernul ar trebui să ia măsuri pentru reducerea vârstei minime obligatorii la care o persoană poate deveni șofer profesionist. De asemenea, s-ar impune măsuri de reducere a taxelor ce trebuie achitate la buget pentru a putea crește salariile în domeniu, după modelul deja existent în industria construcțiilor.
Florin Urîte, RCB ELECTRO 97:
Reformarea instituțiilor statului, inclusiv prin digitalizare, astfel încât să se micșoreze birocrația și să se reducă timpii de așteptare pentru soluționarea solicitărilor (impuse alte standarde cu termene mult mai mici de solutionare).
Caietele de sarcini la licitațiile publice trebuie întocmite de către profesioniști, urmărindu-se, în primul rând, criterii legate de calitate și nu de prețul minim. (impus ca valoarea ofertei să nu poată fi mai mică de maximum 85% din valoarea de referință calculată de proiectant cu prețuri actualizate și indice de inflație și curs Eur/RON, de asemenea).
Impunerea unor măsuri care să asigure trasabilitatea actului de justiție, referitor la contestațiile depuse la rezultatele licitațiilor publice, măsuri care să asigure termene scurte și proceduri rapide, simplificate (reținerea cotei de participare de 10% daca pierde în instanță contestația). Și, mai mult, constituirea unui departament în Justiție care să soluționeze constestațiile într-un termen rezonabil, de maxim 30-60 zile.
Pentru că gradul de îndatorare al României este foarte mic, s-ar putea negocia și împrumuta circa 8,5 miliarde de euro anual, sumă care ar putea fi dirijată spre investiții. În acest mod s-ar putea crește și salariile din mediul privat, putându-se apela și la angajarea de forță de muncă suplimentară. Astfel, s-ar putea soluționa problema infrastructurii: drumuri și autostrăzi, infrastructură feroviară, infrastructură energetică, irigații etc.
Se impune o revizuire a legislației referitoare la accesarea fondurilor europene. Procedurile sunt complicate, birocrația excesivă, termenele foarte lungi, toate descurajând accesarea fondurilor europene.
Legea insolvenței în forma actuală favorizează infracționalitatea și trebuie urgent amendată și corectată.
Legea cambiei și cea a cec-ului trebuie revizuite și instituite pedepse mai aspre pentru documentele de plată fără acoperire, inclusiv cu privare de libertate.
Există foarte multe produse pe piață care nu respectă standardele naționale sau pe cele ale Uniunii Europene, iar în România nu se face o atentă verificare a conformității și calității produselor importate, acestea fiind potențial periculoase de multe ori, în special în sectorul construcțiilor (Reg 305 al UE, legea 668 pt reglementarea pietei constructiilor etc) . Am depus un material de analiză redactat de o casă de avocatură specializată.
S-ar impune scăderea cuantumului cofinanțării la accesarea proiectelor cu finanțare europeană.
Este necesar ca președintele României să pună la masa tratativelor toate părțile implicate pentru conceperea unui proiect de țară coerent, cu termene, condiții și cifre, care să permită investiții clare în toate domeniile pentru urmatorii 10-20 ani.
Legea Parteneriatului Public Privat trebuie modificată în sensul aplicării normelor și garanției și mai mult în sensul stabilirii încrederii și transparenței decizionale între Stat și Privat (astăzi este o totală neîncredere între reprezentanții statului si managementul celor din privat).
Burse de mărfuri pentru produsele agricole și centre de depozite frigorifice în PPP, în prima fază.
Caius Bulea, BETAK:
Reglementarea transportului public județean în așa fel încât să existe variante și la final de săptămână (probleme cu transportul angajaților din acest punct de vedere). Ar fi utilă inclusiv o revizuire a legislației care să înlesnească acest aspect.
În contextul pandemiei au fost întâmpinate dificultăți legate de transportul mărfii, în cazul exporturilor (îmbunătățire infrastructură).
Reformularea Codului muncii cu prioritate, în spirit competitiv.
Soluționarea incoerențelor legate de programul IMM Invest, în sensul unei aplicări unitare. Momentan fiecare bancă aplică norme interne diferite.
Gabriel Cozma, ROMPOLIPROCES:
Măsurile care urmează, în contextul pandemiei, să fie anunțate pe cât posibil din timp.
Standarde similare pentru IMM-uri și firme mari.
Facilități de angajare pentru persoanele de peste 45 de ani, prin identificarea unor variante de subvenții.
Modificarea legislației în cazul licitațiilor, în așa fel încât performanța tehnică să fie prioritară, nu prețul.
